pornind de la citatul ,, A- ti invata copii sa faca binele inseamna a le lasa mostenirea cea mai pretioasa ,,. Realizeaza o compunere despre parinti , gandindu-te la rolul lor in viata fiecarui copil
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Rolul parintilor in viata copiilor este la fel de important pentru fiecare copil in parte indiferent de situatia financiara sau de varsta. Educarea unui copil este atat o bogatie sufleteasca cat si una morala,dupa cum ne spune si proverbul "vorba dulce mult aduce". In viata de zi cu zi respectul ai educatia conteaza foarte mult atat ptr noi insine cat si pentru cei din jurul nostru.
Sper ca ti-am fost cat de cat de ajutor :-)
Sper ca ti-am fost cat de cat de ajutor :-)
Răspuns de
0
Potecă, cărare ....
Zi frumoasă şi aspră de vară ...
Cristale de bun simţ rânduite de-a lungul potecii ... şi răcoarea pădurii alină cuptorul verii, rânduindu-i aducere aminte.
Eram de-o şchioapă şi înaintam pe potecă cu tata ... eram fericită! Şi tata îmi ţinea palma mea în a sa. Ce sigură eram în pas ... şi cuvântul său răsuna:
,, ... draga tatei, azi sunt, mâine iar şi într-o zi vei fi doar tu, ţinând în a ta palmă o alta şi să iei aminte: ascultătoare să fii şi vrednică să fii, cinstită cu tine şi cu cel de lângă tine, să nu cauţi a te mândri cu ale tale daruri că nu sunt ale tale, ci ale celui ce ţi le-a dat doar pentru a le dărui ... "
Eram fascinată de tata şi uimită de mama!
Mama ... chip de o blajinătate rară şi de-un bun simţ nestemată, şi de-o vrednicie îmbrăcată în dar ...
Şi mama, draga mea mamă mi-a dăruit pasul de a trece cu nădejde, credinţă şi dragoste pe cărare ... m-a învăţat să mă joc când e de joacă şi responsabilă să fiu când e de luare aminte, să dansez şi să mă bucur de sunet şi de lumina soarelui şi a lunii şi ...
E vară, şi e cuptor, şi mulţumesc, din răcoarea potecii şi-a pasului ca-n vals, uşor lateral, dar vertical, dumnealor, părinţilor mei dragi, iubindu-i mereu, azi.
Zi frumoasă şi aspră de vară ...
Cristale de bun simţ rânduite de-a lungul potecii ... şi răcoarea pădurii alină cuptorul verii, rânduindu-i aducere aminte.
Eram de-o şchioapă şi înaintam pe potecă cu tata ... eram fericită! Şi tata îmi ţinea palma mea în a sa. Ce sigură eram în pas ... şi cuvântul său răsuna:
,, ... draga tatei, azi sunt, mâine iar şi într-o zi vei fi doar tu, ţinând în a ta palmă o alta şi să iei aminte: ascultătoare să fii şi vrednică să fii, cinstită cu tine şi cu cel de lângă tine, să nu cauţi a te mândri cu ale tale daruri că nu sunt ale tale, ci ale celui ce ţi le-a dat doar pentru a le dărui ... "
Eram fascinată de tata şi uimită de mama!
Mama ... chip de o blajinătate rară şi de-un bun simţ nestemată, şi de-o vrednicie îmbrăcată în dar ...
Şi mama, draga mea mamă mi-a dăruit pasul de a trece cu nădejde, credinţă şi dragoste pe cărare ... m-a învăţat să mă joc când e de joacă şi responsabilă să fiu când e de luare aminte, să dansez şi să mă bucur de sunet şi de lumina soarelui şi a lunii şi ...
E vară, şi e cuptor, şi mulţumesc, din răcoarea potecii şi-a pasului ca-n vals, uşor lateral, dar vertical, dumnealor, părinţilor mei dragi, iubindu-i mereu, azi.
Alte întrebări interesante
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă