povestea pastelui va rog
Răspunsuri la întrebare
Explicație:
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara.
Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.
Credinciosii spun ca sarbatoarea Invierii Domnului e cea mai imbucuratoare si cea mai solemna dintre toate sarbatorile crestine din timpul anului bisericesc.
Originea cuvantului „Paste”
Sarbatoarea Invierii Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul „Pasti” intrebuintat de obicei la plural, care este de origine ebraica. La evrei cuvantui Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni. Sarbatoarea coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Termenul ebraic a trecut in vocabularul crestin pe motivul ca evenimentele istorice care sunt comemorate de aceasta sarbatoare, adica patimile, moartea si invierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din acel an.
Termenul nu implica o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o inrudire terminologica si cronologica dintre ele. Se pare ca pana in secolul al V-lea termenul de „Pasti” indica mai ales patimile si moartea Domnului si nu atat serbarea invierii Lui, scrie parintele Aruppala Gheevarghis.
Saptamana curateniei sufletesti
Sarbatoarea Pastelui incepe cu Duminica Floriilor, ziua cand se serbeaza intoarcerea lui Hristos in Ierusalim. Incepand din aceasta zi oamenii isi amenajeaza gradinile, in ziua de duminica dimineata ei pleaca la biserici cu crengute de salcie – simbol al fertilitatii, vietii, ca mai apoi sa le agate la stresinile caselor. In unele locuri, de ziua Floriilor oamenii isi scoteau martisorul pus in piept in luna martie si il agatau de un pom roditor. Daca pomul rodea din abundenta atunci aveai parte de un an bogat.
Urmatoarea zi importanta din ajunul Pastelui este joi. In aceasta zi clopotele bisericii inceteaza sa mai bata. In ultima joie a postului se inrosesc ouale.
Vinerea este Ziua Rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Se zice ca ziua de vineri este o zi fara noroc. In aceasta zi nu se practica munci grele de cultivarea pamantului, nu se aprindea focul in soba si nu se cocea painea. Sambata clopotele bisericii isi reiau dangatul. Cel mai important moment e sfintirea apei.
In seara zilei de sambata, familiile merg la biserica pentru a asculta slujba Invierii si a lua lumina de la lumanarile preotilor. Cu aceste lumanari aprinse ei vor reveni in case si vor aprinde candela. Bunicii spun ca lumanarea nu trebuie sa se stinga pe tot parcursul drumului.
Odata ajunsi acasa, in familie, vor ciocni oua vopsite zicand „Hristos a Inviat” primind raspunsul „Adevarat a Inviat”.
In ziua Pastelui dimineata oamenii obisnuiesc sa puna oua rosii in apa si sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. In alte zone se pun oua albe si bani.
Mancarea traditionala de Pasti este oua vopsite, friptura de miel si pasca. Mielul – este considerat simbolul lui Hristos, ouale simbolul Divinitatii care fiind ciocnite de Pasti sunt sacrificate.
Slujbe speciale pentru credinciosi
Toate slujbele din timpul cat dureaza aceasta sarbatoare, utrenie, vecernie, pavecernita, miezonoptica, ceasurile, precum si sfanta liturghie, se fac dupa un tipic special. Sarbatoarea Pastilor implica un complex intreg de slujbe ce se desfasoara pe o lunga perioada a anului bisericesc, caci in functie de aceasta serbare sunt legate mai multe alte praznice. Pastile sunt precedate de un timp indelungat de post, timp stabilit pentru pregatirea credinciosilor pentru marele praznic al invierii.