povestește pe scurt Moș Ion roată și Unirea(scurta nu de 3 pagini)
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
În data de 24 ianuarie 1859 a avut loc un eveniment remarcabil în istoria țării noastre: Unirea Principatelor Române, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Printre cei care au participat activ la acest episod se numără și Moş Ion Roată, protagonistul operei „Moș Ion Roată și Unirea”, scrisă de Ion Creangă. Acesta este autorul primelor lucrări literare care îl evocă pe bătrânul țăran: cele două povestiri istorice, „Moş Ion Roată şi Unirea” şi „Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”. Cea dintâi a apărut la Iaşi, în data de 4 mai 1880, urmând a fi retipărită în revista „Convorbiri literare” în 1885.
Povestirea lui Creangă începe cu pregătirile pentru Unire, când boierii liberali au chemat câțiva țărani fruntași în primul Divan ad-hoc al Moldovei, în 1857. Acestora li se explică de ce au fost chemați și li se prezintă, în termeni simpli, situația politică. Moș Ion Roată se numără printre cei 81 de deputaţi care au salutat rezoluţia Unirii Moldovei cu Ţara Românească.
Unul dintre boieri a fost însărcinat cu transmiterea informațiilor către țăranii veniți la adunare. Acesta le explică oamenilor că Moldovenii și Muntenii au același port, grai și credință, dar trăiesc separați.
Răspuns:
28 mai 2018
MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA
povestire de ION CREANGĂ.
Boierii moldoveni liberali, ca Mihail Kogălniceanu, se pregăteau să facă Unirea Moldovei cu Țara Românească. Ei au chemat la Iași și câțiva țărani fruntași. Când au ajuns, i-au îmbrăcat frumos și i-au dat în seama unuia dintre boieri. Acesta trebuia să le explice de ce au fost chemați.
Boierul le spuse că, deși au același grai, același port și aceeași credință, cei din Moldova și cei din Muntenia trăiesc despărțiți. Pentru întărirea neamului românesc, ei trebuie să facă Unirea, să fie o singură țară. Întrebați dacă au înțeles, câțiva țărani au spus că da. Ion Roată zise că el n-a înțeles. Nu numai atât, dar oricum nu îi ascultă nimeni pe țărani, așa că treaba asta se putea face și fără ei.
Cu răbdare, boierul răspunse că s-a dus acea vreme în care numai boierii făceau ce voiau în țară. Acum toți, de la vlădică până la opincă, trebuie să ia parte la treburile țării. Toți vor avea deopotrivă îndatoriri și drepturi. Întrebă iar dacă au priceput cum e cu Unirea și mai toți spuseră că da. Doar moș Ion Roată spuse că el n-a înțeles.
Boierul îi scoase pe toți în grădină, se așeză pe un jilț în mijlocul lor și începu să îi explice lui moș Ion Roată. Îi ceru să aducă lângă el din ogradă un bolovan foarte mare. Moș Ion Roată se duse, încercă, dar nu putu să îl ridice. Atunci boierul trimise să îl ajute vreo trei-patru țărani. Urniră cu toții bolovanul și îl aduseră lângă boier.
Mulțumit, boierul le spuse tuturor că așa e și cu Unirea, ce nu poate să facă unul reușesc mai mulți, unindu-și forțele. Mai adăugă că acum e sigur că au înțeles toți. Moș Ion Roată spuse că el tot nu a înțeles.
Obosit, boierul îi ceru să spună ce nu a înțeles. Moș Ion Roată îi spuse că el, ca fiecare boier, le-a poruncit să aducă bolovanul. Nu a pus și el umărul, așa cum zicea că vor împărți treaba toți, de la vlădică până la opincă. Iar în ceea ce privește bolovanul, moșul spuse că a înțeles că, în loc să ducă fiecare țăran piatra lui, mai mare sau mai mică, se vor uni toți țăranii ca să care, numai ei, o stâncă pe umeri.
Țăranii se priviră cu înțeles și spuseră că se putea ca Ion Roată al lor să aibă dreptate. Boierul trecu totul sub tăcere și începu a-i lua pe țărani cu glume, ca să uite ce spusese moșul.