Question

Povestira lecturiStatu PalmaBarbaCot

Answer 1

Era pe vremuri o poveste cu zine, feti-frumosi si pitici, in care aparea un personaj numit Statu Palma-Barba-Cot. Nu stiu exact cum se scria numele sau, dar ideea care se desprindea de altfel inca de la prima citire este aceea a unui pitic mic de tot, cu o barba uriasa. Era, piticul acesta, mai ceva ca in povesti, pentru ca le stia, le facea si le desfacea pe toate. Ajuns la o virsta la care privesc cu melancolie inapoi la vremea copilariei, incep sa ma gindesc ca poate personajul cu pricina nu a fost chiar din povesti, sau ca povestile au intr-adevar un mare simbure de adevar. De curind, am ajuns sa aud si bancuri despre urmasul piticului meu. Bancul cu Statuia in care “statu’ i-a tot”, sau cel cu munca la stat, in care “cei de statura mai mare erau pusi sa ii care in spate pe cei de statura mai mica ca sa aiba si statul o activitate in legatura cu numele”. Ei bine, EVRICA!!! Statul e unul singur, iar noi ceilalti avem cite o vina. Tot din bancuri provine si vina noastra. Asa cum iepurele era pedepsit de urs pentru ca are basca, n-are basca, are foc, sau n-are foc etc., la fel platim si noi la stat pentru ca avem sau pentru ca nu avem, pentru ca vrem sau pentru ca nu vrem, pentru ca existam sau pentru ca nu existam. Zilele trecute, ascultam un soi de pitic, mic de stat dar cu o barba lunga, lunga, lunga, si care lucreaza pentru... stat. A vorbit omul acesta despre o mare si importanta strategie nationala, prin care proprietarii vor fi obligati sa se constituie in asociatii, sa construiasca pe banii lor tot felul de lucruri si sa le lase in proprietatea statului, pentru ca tin de siguranta nationala. “Piticul” de pe creier nu mi-a mai dat pace sa aflu despre ce strategie este vorba si siguranta nationala a carui stat este luata in discutie. Barba-Cot-ul meu m-a tot inghiontit sa plec din zona, ca omul nu e chiar normal si s-ar putea sa fie contagios. Pina la urma, mi-am linistit piticul, explicindu-i ca omul n-are nici o vina, ca el lucreaza la stat si ca barba a lasat-o acasa pentru ca se afla in campanie electorala. Piticul, nu si nu! “Stii cum e? Statul asta e mic de tot si voi sinteti multi. E ca si statu’ meu si barba mea. Adica unu’ mic si alta mare. Nu are treaba una cu alta, desi ar trebui”, imi explica piticu’ meu. Am renuntat la creier, ca si asa nu il foloseam. Am scapat in acest fel si de pitic. Acum, am in cap mai mult spatiu pe care sa il pot folosi la gindit si nu ma mai incurca nimeni in procesul acesta. Mare greseala am facut! Pai, dupa atitia ani de existenta linistita si fara griji am priceput si eu cum sta treaba. Statul nu e decit unul singur. Indiferent ca se numeste “Palma-Barba-Cot”, “Roman”, “Statu’ ia tot” sau in orice alt fel, este un personaj de poveste care iese din orice incurcatura folosindu-se de barba. (Va recomand sa intelegeti termenul de