povestire de Ion Agârbiceanu Bunica sfata
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
6
Bunica Safta, de Ion Agârbiceanu, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul File din cartea naturii în 1959.
Ion Agârbiceanu
Fragment
Se împrăştiase de mult, topindu-se în văzduhul limpede, fără nicio urmă, fumul ce se înălţase dis-de-dimineaţă peste sat, când femeile pregătiseră mâncarea pentru prânz, înainte de a pleca la lucru pe câmp. Se mistui şi mirosul fierturilor înăcrite cu oţet, ce pătrunsese din tinzi, din întruchipările de scânduri înnegrite, unde erau improvizate bucătăriile de vară prin curţi şi pe uliţe.
Aerul era iarăşi pur, răcoros şi subţire, aşa cum rămăsese peste noapte. Soarele încă nu răsărise.
Oamenii îşi isprăviră treburile de dimineaţă din gospodării: îşi dădură în stavă caii, scoaseră, sub biciul lung al ciurdarilor, vitele, fugăriră porcii flămânzi în uliţă, când răsună cornul porcarului. Dar caprele? Cine avea, şi nu prea mulţi aveau, trebuiau să se scoale cu noaptea în cap: căprarul tutuia mai întâi din corn, scurt şi subţire, numai în falseturi, cât se trezeau câinii din somn şi lătrau, ca la alte alea.
Femeile se grăbiră să pună masa pentru prânz, să prindă oamenii o mâncare caldă, căci, la hotar, la lucru, nu putea flecare gospodină să se îngrijească de fierturi. Şi, care putea, nu lăsa dimineaţa să plece oamenii nemâncaţi. Era lege: dimineaţa, la prânz, mămăligă caldă cu o ciorbă, cu o zeamă.
Acum începură să iese pe portiţe, în uliţă, bărbaţi, femei, fete, copilandri, veseli toţi şi lărmuitori, cu uneltele în spate, unii purtând şi traiste pline sau dăsagi.
Se grămădiseră multe munci, care ţinură până în a doua jumătate a lunii iunie: sapa a doua la porumb, la vii; cositul fâneţelor, seceratul orzului şi al alacului.
Uliţa principală din partea asta a satului, care ducea şi la porumbişti şi la fânaţe şi la holde, vărsa mereu lume peste lume, grăbită nevoie mare.
Cu toată graba însă, vorbele zburau de la om la om, de la un grup la altul răsunau râsete limpezi de femei şi fete, şi uneori luau cuvântul şi sugacii aduşi în braţe, orăcăind repede ca broaştele.
A patra casă din capul uliţii era clădită în fundul unei ogrăzi largi. Era o clădire mare şi grea din piatră şi cărămidă, care părea intrată puţin în pământ, cu acoperişul din ţiglă, înnegrit de vechime şi bătucit cu negi mari de muşchi suri. Către uliţă avea trei ferestre, către curte două, cu ramele nevopsite, de brad, bătute de ploi şi căldură, cu geamuri mici şi somnoroase, ca şi când s-ar fi ostenit să privească de atât amar de ani aceeaşi uliţă şi aceeaşi ogradă.
Uşa de lemn vechi, cu zăvor lustruit şi înfocat de atâta slujbă, se deschidea în tindă, unde coborai un pas. În tindă era cuptorul de pâne, cu o vatră mare, unde se făcea mâncarea iarna-vara, de unde fumul era sorbit de un horn larg la poale şi subţiat mai sus, luminat tot de un lustru negru.
Tags BUNICA SAFTA DE ION AGÂRBICEANU COMENTARII LITERARE ION AGÂRBICEANU ION AGÂRBICEANU - OPERA LITERARĂ OPERE LITERARE POVESTIRI REZUMATE LITERARE
PreviousBucuria lui Nicodim, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)
NextBunica, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)
Related Articles
Puiul, de Ioan Al. Brătescu-Voineşti (comentariu literar, rezumat literar)
Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)
Ileana cea şireată, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Zâna Zorilor, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Floriţa din codru, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Fata babei şi fata moşneagului, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Capra cu trei iezi, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Soacra cu trei nurori, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Mircea cel Mare şi solii, de Dimitrie Bolintineanu (comentariu literar, rezumat literar)
Bacalaureat, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)
Receptarea critică a romanului „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Cine sunt albanezii?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)
Bucea şi căpăţână, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)
Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)
Articole recente
Cele mai mari invenţii din toate timpurileInventarea zgârie-norilorInventarea români Traducători Transilvania Vasile Alecsandri Vasile
Ion Agârbiceanu
Fragment
Se împrăştiase de mult, topindu-se în văzduhul limpede, fără nicio urmă, fumul ce se înălţase dis-de-dimineaţă peste sat, când femeile pregătiseră mâncarea pentru prânz, înainte de a pleca la lucru pe câmp. Se mistui şi mirosul fierturilor înăcrite cu oţet, ce pătrunsese din tinzi, din întruchipările de scânduri înnegrite, unde erau improvizate bucătăriile de vară prin curţi şi pe uliţe.
Aerul era iarăşi pur, răcoros şi subţire, aşa cum rămăsese peste noapte. Soarele încă nu răsărise.
Oamenii îşi isprăviră treburile de dimineaţă din gospodării: îşi dădură în stavă caii, scoaseră, sub biciul lung al ciurdarilor, vitele, fugăriră porcii flămânzi în uliţă, când răsună cornul porcarului. Dar caprele? Cine avea, şi nu prea mulţi aveau, trebuiau să se scoale cu noaptea în cap: căprarul tutuia mai întâi din corn, scurt şi subţire, numai în falseturi, cât se trezeau câinii din somn şi lătrau, ca la alte alea.
Femeile se grăbiră să pună masa pentru prânz, să prindă oamenii o mâncare caldă, căci, la hotar, la lucru, nu putea flecare gospodină să se îngrijească de fierturi. Şi, care putea, nu lăsa dimineaţa să plece oamenii nemâncaţi. Era lege: dimineaţa, la prânz, mămăligă caldă cu o ciorbă, cu o zeamă.
Acum începură să iese pe portiţe, în uliţă, bărbaţi, femei, fete, copilandri, veseli toţi şi lărmuitori, cu uneltele în spate, unii purtând şi traiste pline sau dăsagi.
Se grămădiseră multe munci, care ţinură până în a doua jumătate a lunii iunie: sapa a doua la porumb, la vii; cositul fâneţelor, seceratul orzului şi al alacului.
Uliţa principală din partea asta a satului, care ducea şi la porumbişti şi la fânaţe şi la holde, vărsa mereu lume peste lume, grăbită nevoie mare.
Cu toată graba însă, vorbele zburau de la om la om, de la un grup la altul răsunau râsete limpezi de femei şi fete, şi uneori luau cuvântul şi sugacii aduşi în braţe, orăcăind repede ca broaştele.
A patra casă din capul uliţii era clădită în fundul unei ogrăzi largi. Era o clădire mare şi grea din piatră şi cărămidă, care părea intrată puţin în pământ, cu acoperişul din ţiglă, înnegrit de vechime şi bătucit cu negi mari de muşchi suri. Către uliţă avea trei ferestre, către curte două, cu ramele nevopsite, de brad, bătute de ploi şi căldură, cu geamuri mici şi somnoroase, ca şi când s-ar fi ostenit să privească de atât amar de ani aceeaşi uliţă şi aceeaşi ogradă.
Uşa de lemn vechi, cu zăvor lustruit şi înfocat de atâta slujbă, se deschidea în tindă, unde coborai un pas. În tindă era cuptorul de pâne, cu o vatră mare, unde se făcea mâncarea iarna-vara, de unde fumul era sorbit de un horn larg la poale şi subţiat mai sus, luminat tot de un lustru negru.
Tags BUNICA SAFTA DE ION AGÂRBICEANU COMENTARII LITERARE ION AGÂRBICEANU ION AGÂRBICEANU - OPERA LITERARĂ OPERE LITERARE POVESTIRI REZUMATE LITERARE
PreviousBucuria lui Nicodim, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)
NextBunica, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)
Related Articles
Puiul, de Ioan Al. Brătescu-Voineşti (comentariu literar, rezumat literar)
Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)
Ileana cea şireată, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Zâna Zorilor, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Floriţa din codru, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)
Fata babei şi fata moşneagului, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Capra cu trei iezi, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Soacra cu trei nurori, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Mircea cel Mare şi solii, de Dimitrie Bolintineanu (comentariu literar, rezumat literar)
Bacalaureat, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)
Receptarea critică a romanului „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)
Cine sunt albanezii?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)
Bucea şi căpăţână, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)
Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)
Articole recente
Cele mai mari invenţii din toate timpurileInventarea zgârie-norilorInventarea români Traducători Transilvania Vasile Alecsandri Vasile
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Biologie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Franceza,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă