povestirea unui capitol din cartea razboiul care mi-a salvat viata.
am nevoie urgent !!!!!!!!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Ada Smith, în vârstă de 10 ani, s-a născut cu un picior de bâta. Mama ei care abuzează verbal și fizic nu a permis niciodată medicilor să o trateze sau a ajutat-o să învețe să meargă. „Mam” o forțează pe Ada să curețe și să aibă grijă de fratele ei mai mic, Jamie, în vârstă de 6 ani, tot în timp ce se târăște. Jamie va participa în curând la școală, dar „Mam” spune că Ada nu va părăsi niciodată apartamentul lor ruinat din Londra. Mama îi spune Adei că „piciorul ei urât” este rușinos. Din cauza dragostei sale pentru Jamie și a dorinței sale de a părăsi cândva apartamentul, Ada decide să se învețe în secret să meargă în ciuda durerii.
În septembrie 1939, Germania nazistă invadează Polonia și Marea Britanie începe pregătirea pentru război. Guvernul britanic se așteaptă ca Germania nazistă să bombardeze orașe importante precum Londra. Pentru a menține copiii în siguranță, aceștia sunt evacuați cu trenul în mediul rural și plasați cu familiile adoptive. Ada îl furișează pe Jamie din casă și merg la gară cu ceilalți copii. Ada și Jamie sunt plasate alături de Susan Smith, o femeie deprimată, singură, care protestează că nu se poate îngriji de copii. Cu toate acestea, ea cedează și, în ciuda faptului că a insistat că „nu este o persoană amabilă”, Susan este de fapt foarte grijulie și atentă. Pentru prima dată, copiii au îngrijiri medicale, mese regulate și o casă confortabilă, cu facilități la care nu au visat niciodată. Ada îi place în special poneiul lui Susan, Butter. A fi cu Unt este terapeutic și este hotărâtă să învețe să călărească.
Ada și Jamie petrec aproximativ un an cu Susan, care vine să-i îngrijească profund. O ajută pe Ada să depășească anii traumei și neglijării care au lăsat cicatrici adânci. Ada învață să călărească untul și îl ajută pe Fred Grimes, un călăreț, să aibă grijă de cai din moșia Thornton. Se împrietenește cu tânăra Margaret Thornton și începe să învețe să citească și să scrie. Ada chiar ajută soldații evacuați din bătălia de la Dunkerque și devine un erou local ajutând la capturarea unui spion nazist.
Totul se schimbă atunci când cele mai rele coșmaruri se împlinesc și Mam vine să le ia. Susan se simte obligată să-i întoarcă pe Ada și Jamie mamei lor biologice. Cu toate acestea, singura motivație a Mamului pentru întoarcere este aceea că nu trebuie să plătească lui Susan pentru îngrijirea lor. În Londra, Mam îi închide din nou pe Ada și Jamie în micul apartament, în ciuda amenințării unui bombardament. Nu are dragoste pentru copiii ei, iar Ada și Jamie își dau seama repede că chinul lor va continua doar atât timp cât vor rămâne cu Mam. Când Mam pleacă la serviciu, orașul este brusc bombardat! Ada și Jamie abia ajung în viață din apartamentul lor. Sunt uimiți când o văd pe Susan Smithprin fumul care se grăbește să-i găsească.Regreta că a renunțat la copii în momentul în care ia luat Mam.Susan, Ada și Jamie se întorc în satul lor de coastă fericiți că se reunesc. Spre șocul lor, ei găsesc că casa lui Susan a fost bombardată în timp ce plecaseră. Orășenii sapă cu disperare pentru a încerca să-i găsească în dărâmături. Sunt bucuroși când văd familia revenind în viață. Dacă Susan nu s-ar fi dus la Londra să-i salveze pe Ada și Jamie, ar fi putut să moară. Îi mulțumește lui Jamie și Ada pentru că și-au salvat viața. Ada spune că „sunt chiar” pentru că, în adevăr, Susan a fost cea care i-a salvat viața
Explicație:
sper ca îți e de folos