Question

Precizati: c) masurile luate de către regalitatea maghiară în organizarea Transilvaniei. d) formațiunile politice menționate de Diploma Cavalerilor Ioaniți. e) Domnul care a realizat extinderea Moldovei până la Marea Neagră. f) tipurile de solidarități existente în lumea medievală românească. g) atribuțiile Domnului, în Evul Mediu. Va roggg! Am nevoie cat mai repede de un raspuns! Multumesc!

Answer 1

c) Presupun că te referi la organizarea administrativ-teritorială. În Transilvania existau comitate maghiare, scaune săsești și secuiești și districte românești
d) Diploma Cavalerilor Ioaniți, emisă în 1247 de regele maghiar Bela al iv-lea al Ungariei, menționa la sud de Carpați voievodatele lui Litovoi (Valea Jiului-Țara Hațegului) și Seneslau (de la Olt spre M. Făgărașului) și cnezatele lui Ioan și Farcaș.
e) Conform legendei, vorbim despre "descălecatul" lui Dragoș, voievod din Maramureș, care a participat la o expediție organizată de Regele maghiar împotriva tătarilor (1353-1354). El a rămas să conducă o marcă de apărare în nordul Modlovei, cu reședința la Baia. În 1364, localnicii s-au revoltat împotriva stăpânirii maghiare și i-au alungat pe urmașii lui Dragoș. Conducerea a luat-o un alt voievod din Maramureș, Bogdan, care se afla în conflict cu maghiarii. El a opțiuni independența Moldovei. După Bogdan a urmat Latcu. Apoi Petru I Mușat, care a înființat prima mitropolie ortodoxă la Suceava, a bătut prima monedă și a încurajat economia. Apoi Roman I care a realizat unificarea teritorială a Moldovei.
f) Presupun că te referi la organizarea statelor românești : Conducătorul statului (am explicat la punctul de mai jos), sfatul domnesc (era alcătuit din boierii importanți și clerul înalt), adunarea țării (era alcătuită din reprezentanți al tuturor stărilor sociale și era convocată la nevoie), oastea cea mare (era alcătuită de bărbații care erau în stare să poarte o armă și asigura apărarea țării).
Cea mai importantă instituție era domnia.
Din punct de vedere administrativ, Moldova era împărțită în ținuturi iar Țara Românească în județe. Și Transilvania în districte, comitate și scaune.
g) Conducătorul statului era numit voievod (era comandantul armatei), domn (stăpânul întregii țări), judecător suprem, încheia pace, declara război și bătea moneda.