Question

Precizati cum s a sfarsit regimul lui Napoleon​

Answer 1

Răspuns:

• Franța ajunsese la maximum potențialului său democratic în 1970 , când populația țării era de 28 de milioane de locuitori. datorită Franța ajunsese la maximul potențialului său demografic în 1790, când populația țării era de 28 de milioane de locuitori. Datorită implicațiilor multiple asupra societății și statului pe care avea factorul demografic (din punct de vedere militar și fiscal), Napoleon s-a implicat în această problemă. Ia naștere asftel primul Birou modern de Statistică din istoria Franței, care va realiza în cei 12 ani de existență mai multe anchete.
• Se observă, în această perioadă, semnele demografice distinctive care arată trecerea spre regimul demografic de tip modern. Este vorba de o scădere a natalității în paralel cu o scădere a mortalității (inclusiv a celei infantile). Care sunt cauzele care explică aceste schimbări? Mai întâi, intrând în epoca modernă, se termină perioada crizelor de subzistență, odată cu dispariția foametei și a marilor epidemii (ultima mare epidemie de ciumă din Franța are loc în 1720;locul ciumei, ca cea mai periculoasă boală, e luat de tifos și variolă). Apoi, începe procesul medicalizării nașterilor și al profesinalizări moașelor, care face ca numărul femeilor ce mor la naștere să scadă dramatic.

• Între Revoluție și războaiele Imperiului, conflictele militare au făcut 1, 4 milioane de victime în Franța. Dintre acestea, istoricii estimează că Revoluția a făcut 650.000 victime, iar războaiele napoleoniene 750.000. Includem aici numărul soldaților morți și pe cel al victimelor războiului civil din Vestul Franței (1793), precum și numărul victimelor executate în timpul Terorii. De reținut că, în cazul războaielor, nu luptele propriu-zise fac cele mai multe victime, ci epidemiile apărute în taberele militare.

Cele două Franțe

• Perioada lui Napoleon a reprezentat, pentru societatea franceză, o perioadă de dezvoltare. Cu toate acestea, până la avântul revoluției industriale, Franța rămâne o societate rurală în proporție de 80%. Țărănimea proprietară de pământ este principalul sector social care îl sprijină pe Napoleon și este, în același timp, principalul rezervor pentru armată.

• Țărănimea a fost clasa socială care a avut cel mai mult de câștigat în această perioadă deoarece, în condițiile unei cereri foarte mari pentru produse agricole (cauzată de război), prețurile au crescut semnificativ, implicit și veniturile țăranilor. Cu toate acestea, agricultura franceză rămâne una inegală, cu mari disparități, oglindind astfel societatea franceză în ansamblul său.

• În Franța rurală, cele mai importate figuri erau Preotul și Institutorul (învățătorul). Preoții își recâștigă poziția în societate după perioada laicizării din anii Revoluției și revin în comunitățile rurale. Cu toate acestea, trebuie reținut faptul că numărul parohiilor a scăzut destul de mmult, de la 40.000 în timpul Vechiului Regim la 30.000 în perioada napoleoniană. Față de preot, Institutorul ocupă o poziție relativ inferioară, dar el joacă totuși un rol important în societatea rurală.

• Franța urbană, în schimb, e dominată de orașele mici și medii, în condițiile în care doar trei orașe depășesc pragul de 100.000 de locuitori:Paris, Lyon și Marsilia. Pe de o parte, centrele urbane nu sunt încă foarte bine definite din punct de vedere administrativ, dar pe de altă parte funcțiile lor administrative sunt din ce în ce mai importante pentru birocrația imperială. Este de remarcat că în timp ce primarii de comune sunt numiți de prefecții locali, primarii orașelor sunt numiți de însuși șeful statului.

• Perioada imperială este, pentru orașe, o perioadă de tranziție către tipul de oraș modern. Apar muncitorii, cu un rol socio-economic din ce în ce mai mare, iar în mediul rural unele localități se dezvoltă ca orașe industriale (exemplu:Saint-Étienne).

Noua aristocrație și Religia

• O