Limba română, întrebare adresată de Nenta, 8 ani în urmă

Prezinta actiunea nuvelei ,,Moara cu noroc'' prezentand succesiunea etapelor.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de littleandrew40
4
Una dintre scenele semnificative ale nuvelei este apariția lui Lică la Moara cu noroc, reprezentând intriga nuvelei. Semnificația secvenței este conturată atât prin declanșarea conflicetelor, atât de natură interioară, cât și exterioară, dar și prin descrierea minuțioasă a impactului pe care îl are iminixtiunea antagonistului în viața familiei lui Ghiță. Sămădăului îi este realizat, prin caracterizare directă, făcută de către narator, un portret fizic prin tehnica detaliului semnificativ (trăsătura realismului), care îl individualizează pe Lică printr-un statut social superior: „un om ca de treizeci și șase de ani, înalt uscățiv (…) porcar, însă dintre cei ce poartă cămașă subțire și albă ca floricelele …”. Prin fapte și comportament, este conturată aroganța personajului, care li se adresează cu superioritate celor două femei, solicitând o discuție doar cu cârciumarul, distrugând astfel coeziunea familiei. În același timp, Lică își manifestă autoritatea și orgoliul de stăpân, impunându-i lui Ghiță un statut ingrat, de subordonat ierarhic, și sugerându-i subversiv posibilitatea protagonistului de a rezista la han este condiționată doar de el: „la mine nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela pe care a-și crede că-l pot bănui”. Se observa totodată tonul amenințător și categoric dominator: „Cred că ne-am înteles?!”. Ghiță este impresionat negativ, se simte intimidat și timorat în fața atitudinii sfidătoare și agresive a lui Lică, dar orgoliul masculin îl impiedică să împărtășească celor două femei din temeri. De altfel, Ana are o senzație de discomfort în fața lui Lică („îl privea oarecum pierdută și speriată”) și intuiesște adevărata personalitate a antagonistului („e oarecum fioros la față”).O altă scenă semnificativă în nuvelă este scena finala, aceasta constituindu-se în punctul culminant și deznodământul operei. Secvența aleasă este relevantă prin soluționarea conflictelor interioare și exterioare, dar și prin faptul că ilustrează destinul impresionant al protagoniștilor. Orbit de dorința de a se răzbuna pe Lică, Ghiță refuza să-și însoțească soția și soacra la rude în noaptea de Înviere, ceea ce o determina pe Ana să rămână cu el în ciuda planurilor făcute. Caracter slab și lipsit de capacitatea de a comunică, de a-și exterioriza sentimentele, Ghiță își lasă soția ca momeală pentru Lică, abandonând-o și sperând că aceasta nu va ceda ispitei adulterului, plecând să-l aducă pe jandarmul Pintea, pentru a-l prinde pe Sămădău în flagrant. Dezamăgită de lașitatea soțului său, caruia nu îi cunoaste adevăratele intenții, simtindu-se expusă și abandonată, Ana este dezgustată și stupefiata de plecare lui Ghiță, alunecând în păcatul trădării conjugale. Astfel, adulterul femeii se justifică prin disprețul Anei față de Ghiță („tu ești om, Lică, iară Ghiță nu e decât o muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai rău decât așa”).
Alte întrebări interesante