Limba română, întrebare adresată de alaleontean, 9 ani în urmă

Prezintă fragmente care confirmă faptul că naratorul este personaj ori martor al întîmplărilor relatate.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Farben
25

╔════════❀  

Bună!

╚════════❀

╔════════❀  

Răspuns:  

╚════════❀

  •   NARATORUL - PERSONAJ este implicat în mod direct în desfășurarea acțiunii, evenimentele fiind narate la persoana I, conturându-se o perspectivă subiectivă asupra acestora. Prezența sa este marcată de mărcile lexico-gramaticale specifice ale subiectivității , precum cele pronominale și verbale la persoana I, singular.

"Pentru mine însă această concentrare era o lungă deznădejde."

("Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război" de Camil Petrescu)

"Îmi amintesc foarte vag că, văzînd-o o dată în maşină, aşteptînd în faţa lui "Oxford  Book Stationary" ― în timp ce eu şi tatăl ei, inginerul, alegeam cărţi pentru vacanţele de  Crăciun ― am avut o ciudată tresărire, urmată de un foarte surprinzător dispreţ. Mi se  părea urîtă ― cu ochii ei prea mari şi prea negri (...)"

("Maitreyi" de Mircea Eliade)

--------------------------------------------------------------------- - - - -

  •    NARATORUL - MARTOR este cel care asistă la întâmplările narate și acesta nu este implicat în acțiune nu influențeză desfășurarea efectivă a evenimentelor, fiind considerat un observator. Poate fi și homodiegetic, narațiunea fiind făcutăla persoana I, prin care se marchează subiectivitatea, dar nu devine personaj în operă sau heterodiegetic, narațiunea fiind făcută la persoana a III-a, marcându-se obiectivitatea.

"Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba și să încep a depăna firul poveștii."

"Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii"

("Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă)

" Trecu un timp chinuitor  pentru necunoscutul de jos, apoi scara începu să scârțâie ca apăsată de o greutate extraordinară și o iritantă încetineală. Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleț subțire și puțin încovoiat."

("Enigma Otiliei" de George Călinescu)

╔════════❀  

Succes!

╚════════❀

Alte întrebări interesante