Question

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă în fragmentul dat.

Văzându-l cum vine drept la el, Ion avu o tresărire ușoară, dar își urmă calea, liniștit,
ca și când n-ar înțelege nimic, cu o privire nepăsătoare către Baciu.
— Ce ți-am spus eu ție, sărăntocule, ai? urlă, apropiindu-se mereu, Vasile Baciu, pe
care liniștea lui Ion îl întărâta mai rău.
Flăcăul primi ocara ca o lovitură de cuțit. O scăpărare furioasă îi țâșni din ochii
negri, lucitori ca două mărgele vii. Răspunse cu o voce puțin tremurătoare, dar
batjocoritoare:
— Ce-s eu, sluga dumitale, să-mi poruncești?
— Am să-ți poruncesc, tâlharule, și dacă nu asculți de vorbă, am să te umplu de
sânge! răcni țăranul aprins de mânie până în măduva oaselor, aruncându-se la el.
Acum Ion se opri, încleștă pumnii și strigă înăbușit, parcă ar fi căutat să se
stăpânească:
— Să nu dai, bade Vasile, că... Să nu dai!... Să nu dai!... Câțiva bărbați și flăcăi se
zvârliră la Vasile, ostoindu-l. Ion stătea neclintit, ca un lemn, doar inima îi sfărâma coastele
ca un ciocan înfierbântat. Dintru-ntâi se gândise să-l lase în plata Domnului, că-i beat și e
tatăl Anuței... Dar când l-a suduit și s-a apropiat să-l lovească și-a pierdut cumpătul. Îi
clocotea tot sângele și parcă aștepta înadins să-l atingă barem cu un deget, ca să-l poată
apoi sfârteca în bucățele, mai ales că la spatele lui văzuse pe George care privea disprețuitor
și mulțumit.
Baciu se zvârcolea în brațele oamenilor, răcnind neîncetat:
— Lăsați-măăă!... Lăsați-mă să-i scot blohotăile!... Trebuie să-i beau sângele,
altminteri plesnesc!... Lăsați-mă!...
Țăranii însă îl duseră, aproape pe sus, până la poartă, în vreme ce el nu mai contenea
și se smucea din răsputeri:
— Ce are hoțul cu fata mea? Ce are!... Uuuh!... Lasă-mă, Nistore!... Tfff!...
Ion schimba fețe-fețe. Genunchii îi tremurau, iar în cerul gurii simțea o uscăciune
parcă i s-ar fi aprins sufletul. Fiece vorbă îl împungea drept în inimă, cu deosebire fiindcă
auzea tot satul. Mereu îi fulgera să se repeadă și cu un pumn zdravăn să-i înăbușe în gât
ocările.

(Ion, Liviu Rebreanu)

Answer 1

Răspuns:

Perspectiva narativă din fragmentul dat este obiectivă. Acest aspect se observă datorită existenței unui narator obiectiv, heterodiegetic care nu se implică în acțiunea personajelor și este omniscient. El relatează evenimentele la persoana a III-a, iar mărcile lexicale și gramaticale îi indică prezența: formele pronominale de persoana a III-a, singular  "el", "își" și formele verbale la persoana a III-a, singular "avu", "primi", "Răspunse".