Prezinta intr-un text de 1/2-2 pagina efectele actiunii omului prezentat in imagine si propune modalitati de ameliorare a stării acestui teren.
Ex 4 pag 132 clasa a 7
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
28
O singură întrebare în acest caz: solul reprezintă un ecosistem natural sau o groapă de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic,...
„Munţii de gunoaie” întâlniţi tot mai des la marginea oraşelor par desprinşi dintr-un film de groază. Acest tip de poluare a solului rezultă (din nou) din activitatea omului: acumularea deşeurilor. Cantitatea de gunoaie este în continuă creştere, iar compoziţia este extrem de diversă: de la resturi alimentare, materiale plastice, până la hârtie, sticlă şi cenuşă. Din nou, apare inconştienţa noastră, căci deşi există coşuri de gunoi, noi continuăm să aruncăm...pe jos.
Solul are nevoie de substanţe hrănitoare, apă, săruri minerale pentru a fi „sănătos” şi productiv. Factorii negativi în acest caz sunt substanţele chimice utilizate în agricultură, care se descompun în sol. După cum spuneam, solul asigură creşterea şi dezvoltarea plantelor, iar poluanţii împiedică acest lucru. Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, „locuinţa” lor fiind poluată.
Ca măsuri de protecţie a solului, putem reduce poluanţii industriali şi deşeurile menajere, putem evita folosirea îngrăşămintelor şi pesticidelor din sol, înlocuindu-le cu cele naturale; sunt indicate oprirea defrişărilor necontrolate, reducerea păşunatului excesiv; reducerea exploatării excesive a unor soluri; eliminarea aratului necorespunzător; evitarea desecărilor necontrolate care au dus la sărăturarea solurilor(de exemplu, Delta Dunării); evitarea poluărilor cu hidrocarburi; folosirea materialelor biodegradabile şi reciclabile; interzicerea depozitării în sol prin îngropare a deşeurilor industriale şi împădurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansată.
„Munţii de gunoaie” întâlniţi tot mai des la marginea oraşelor par desprinşi dintr-un film de groază. Acest tip de poluare a solului rezultă (din nou) din activitatea omului: acumularea deşeurilor. Cantitatea de gunoaie este în continuă creştere, iar compoziţia este extrem de diversă: de la resturi alimentare, materiale plastice, până la hârtie, sticlă şi cenuşă. Din nou, apare inconştienţa noastră, căci deşi există coşuri de gunoi, noi continuăm să aruncăm...pe jos.
Solul are nevoie de substanţe hrănitoare, apă, săruri minerale pentru a fi „sănătos” şi productiv. Factorii negativi în acest caz sunt substanţele chimice utilizate în agricultură, care se descompun în sol. După cum spuneam, solul asigură creşterea şi dezvoltarea plantelor, iar poluanţii împiedică acest lucru. Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, „locuinţa” lor fiind poluată.
Ca măsuri de protecţie a solului, putem reduce poluanţii industriali şi deşeurile menajere, putem evita folosirea îngrăşămintelor şi pesticidelor din sol, înlocuindu-le cu cele naturale; sunt indicate oprirea defrişărilor necontrolate, reducerea păşunatului excesiv; reducerea exploatării excesive a unor soluri; eliminarea aratului necorespunzător; evitarea desecărilor necontrolate care au dus la sărăturarea solurilor(de exemplu, Delta Dunării); evitarea poluărilor cu hidrocarburi; folosirea materialelor biodegradabile şi reciclabile; interzicerea depozitării în sol prin îngropare a deşeurilor industriale şi împădurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansată.
stefmeller:
Frumos fscut
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Ed. muzicală,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă