Prezinta societatea geto-daca !Stratificarea sociala !
Dau coroana!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
În urmă cu peste două mii de ani, populaţia care locuia în spaţiul ocupat acum de români trăia după principii asemănătoare celor care sunt la baza societăţii contemporane. Potrivit istoricilor, ca şi acum, pe vremea dacilor, comunităţile aveau activităţi economice, religioase şi administrative, menite să asigure continuitatea.
Istoricului buzoian Marius Constantinescu, fost director al Muzeului Judeţean Buzău, spune că multe dintre informaţiile legate de viaţa comunităţilor geto-dace au fost culese din două importante situri arheologice din judeţul Buzău: Gruiul Dării, Pietroasele, şi Cârlomăneşti, comuna Verneşti.
Cea mai edificatoare a fost însă cercetarea arheologică de la Cârlomăneşti, care a debutat în 1967, apoi a fost reluată în 2001, după o pauză de 20 de ani. Din perioada dacică au fost cercetate cinci sanctuare şi numeroase construcţii civile, a fost descoperit un tezaur de monede de argint şi celebrele statuete din lut, cunoscute astăzi în toată lumea drept ”plastica de la Cârlomăneşti”. De aici provine celebra statuetă zoomorfă cunosctuă ca ”Lupul de la Cârlomăneşti”.
La Cârlomăneşti a funcţionat în antichitate o importantă structură administrativă, un centru căruia îi erau arondate mai multe sate locuite de membrii aceluiaşi trib.
”Într-un sat erau aproximativ 10, 12 gospodării şi aceste sate erau aşezate în jurul unui centru, care era de fapt locul în care se întrunea sfatul tribului. Cetatea de la Cârlomăneşti este un asemenea centru care deopotrivă era un centru politic, un centru militar, un centru economic şi un centru cultural. La Cârlomăneşti avem adevărate temple pe lângă locuinţele care erau folosite de către cei ce formau sâmburele acestui centru. Centrele mai mari, mai puternice, cum este Cârlomăneştiul, în secolele trei, doi î.e.n. şi în prima parte a secolului unu erau numite dave şi avem numeroase dave menţionate şi de Ptolemeu şi de alţi istorici greci. Asta ne spune că existau asemenea centre de putere în tot spaţiul locuit de geto-daci”, spune istoricul Marius Constantinescu.
Îmbrăcămintea lor era asemănătoare cu cea a ţăranilor români din zilele noastre. Erau bărboşi, cu plete mari, purtau pantaloni lungi îndoiţi la glezne, tunică scurtă cu mâneci, fiind acoperiţi pe cap cu o căciulă, tarabostes, conică iar în picioare aveau opinci. Femeile îmbrăcau o cămaşa plisată la gât şi pe piept, cu mâneci scurte, conservată astăzi sub numele de ie. Dacă la şes locuinţele dacilor erau făcute din nuiele împletite pe pari şi zidite cu pământ, la deal şi la munte ele erau făcute din lemn, folosindu-se bârnele încheiate.
Complexul de la Cârlomăneşti este modelul structurii teritorial-administrative care era prezentă pe întreg teritoriul ocupat de triburile geto-dacice. ”Vorbim despre nişte structuri teritoriale. Avem satul, mai multe sate formau o comunitate, un trib să zicem. De regulă, un trib ocupa mai multe sate şi trăia într-o anumită zonă. Mai multe triburi se uneau între ele şi formau o uniune de triburi iar mai multe uniuni de triburi formau un regat, care era condus de un rege. Prima unificare a tuturor geto-dacilor, a tuturor regatelor, a făcut-o Burebista”, spune istoricul buzoian.
Mai multe comunităţi formau un trib iar mai multe triburi se uneau între ele.
”Ştim de la Herodot şi Hecateu că avem terizii şi cobizii în Dobrogea, agatârşii în Transilvania, pe Tisa sunt siginii. De la Ptolemeu, care ne dă o întreagă hartă, avem trei triburi în Muntenia, piefigii, siensii şi potulatensii. Despre siensi am aflat din unele cercetări că tribul se numea musenses, de la râul Mousaios, care este denumirea veche a râului Buzău. În Oltenia existau buridavensii, keiagisii şi cotensii, în Moldova, costobocii, carpii, piegeţii, sargeţii şi tyrageţii. Este o listă mare de triburi”, precizează Marius