Prin arderea unui amestec echimolecular de alcani omologi se obtin 968 g CO2 si 468 g H2O .Determina cei doi alcani.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
Cu semnul "*" notez inmultirea, iar cu semnul "/" notez linia de fractie.
Notez alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon cu CxH2x+2; omologul sau superior(deci care are in plus o grupare metilen - CH2 -) va fi exprimat atunci sub forma Cx+1H2(x+1)+2, adica Cx+1H2x+4.
Notam cu a - numarul de moli de CxH2x+2, respectiv de Cx+1H2x+4(amestecul este echimolecular).
Mase molare: pentru CO2 este 1*12 + 2*16 = 44(g/mol); pentru H2O este 2*1 + 1*16 = 18(g/mol).
Numarul de moli de CO2 corespunzatori celor 968 g CO2 este 968/44 = 22(moli CO2).
Numarul de moli de H2O corespunzator celor 468 g H2O este 468/18 = 26(moli H2O).
Notam cu b - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli de CxH2x+2, cu c - numar moli H2O rezultati la arderea celor a moli CxH2x+2, cu d - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli Cx+1H2x+4 si cu e - numar moli de H2O rezultati la arderea celor a moli de Cx+1H2x+4.
Se pot deci scrie relatiile:
b + d = 22 (1)
si
c + e = 26 (2)
In continuare, pe baza ecuatiilor reactiilor chimice de ardere, vom incerca sa exprimam necunoscutele b, c, d si e in functie de necunoscutele a si x.
Reactiile de ardere ale celor doi alcani sunt insotite de degajare de caldura(Q).
Proportiile le aranjezi dupa cum ati invatat la clasa.
CxH2x+2 + [(3x + 1)/2]O2 ---> xCO2 + (x + 1)H2O + Q
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin x*1 moli CO2
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine b moli CO2
b = a*x/1 = ax(moli CO2)
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin (x + 1)*1 moli H2O
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine c moli H2O
c = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli H2O).
Cx+1H2x+4 + [(3x + 4)/2]O2 ---> (x + 1)CO2 + (x + 2)H2O + Q
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 1)*1 moli CO2
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine d moli CO2
d = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli CO2).
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 2)*1 moli H2O
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine e moli H2O
e = a*(x + 2)/1 = a(x + 2)(moli H2O).
Atunci relatia (1) se scrie:
ax + a(x + 1) = 22, adica:
2ax + a = 22 (3)
Relatia (2) devine:
a(x + 1) + a(x + 2) = 26, adica:
2ax + 3a = 26 (4)
Din relatia (3) se exprima produsul 2ax si se inlocuieste apoi expresia lui in relatia (4).
2ax = 22 - a (5)
Relatia (4) se va scrie:
22 - a + 3a = 26
2a = 26 - 22, adica
2a = 4, de unde a = 2.
Asadar amestecul contine cate doi moli din fiecare dintre cei doi alcani.
Inlocuim a = 2 in relatia (5) si se determina x.
2*2*x = 22 - 2
4x = 20, de unde x = 5.
Asadar alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon din problema CxH2x+2 este(deoarece x = 5)C5H12, iar omologul sau superior Cx+1H2x+4 este C6H14.
Asta este parerea mea.
Notez alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon cu CxH2x+2; omologul sau superior(deci care are in plus o grupare metilen - CH2 -) va fi exprimat atunci sub forma Cx+1H2(x+1)+2, adica Cx+1H2x+4.
Notam cu a - numarul de moli de CxH2x+2, respectiv de Cx+1H2x+4(amestecul este echimolecular).
Mase molare: pentru CO2 este 1*12 + 2*16 = 44(g/mol); pentru H2O este 2*1 + 1*16 = 18(g/mol).
Numarul de moli de CO2 corespunzatori celor 968 g CO2 este 968/44 = 22(moli CO2).
Numarul de moli de H2O corespunzator celor 468 g H2O este 468/18 = 26(moli H2O).
Notam cu b - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli de CxH2x+2, cu c - numar moli H2O rezultati la arderea celor a moli CxH2x+2, cu d - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli Cx+1H2x+4 si cu e - numar moli de H2O rezultati la arderea celor a moli de Cx+1H2x+4.
Se pot deci scrie relatiile:
b + d = 22 (1)
si
c + e = 26 (2)
In continuare, pe baza ecuatiilor reactiilor chimice de ardere, vom incerca sa exprimam necunoscutele b, c, d si e in functie de necunoscutele a si x.
Reactiile de ardere ale celor doi alcani sunt insotite de degajare de caldura(Q).
Proportiile le aranjezi dupa cum ati invatat la clasa.
CxH2x+2 + [(3x + 1)/2]O2 ---> xCO2 + (x + 1)H2O + Q
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin x*1 moli CO2
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine b moli CO2
b = a*x/1 = ax(moli CO2)
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin (x + 1)*1 moli H2O
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine c moli H2O
c = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli H2O).
Cx+1H2x+4 + [(3x + 4)/2]O2 ---> (x + 1)CO2 + (x + 2)H2O + Q
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 1)*1 moli CO2
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine d moli CO2
d = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli CO2).
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 2)*1 moli H2O
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine e moli H2O
e = a*(x + 2)/1 = a(x + 2)(moli H2O).
Atunci relatia (1) se scrie:
ax + a(x + 1) = 22, adica:
2ax + a = 22 (3)
Relatia (2) devine:
a(x + 1) + a(x + 2) = 26, adica:
2ax + 3a = 26 (4)
Din relatia (3) se exprima produsul 2ax si se inlocuieste apoi expresia lui in relatia (4).
2ax = 22 - a (5)
Relatia (4) se va scrie:
22 - a + 3a = 26
2a = 26 - 22, adica
2a = 4, de unde a = 2.
Asadar amestecul contine cate doi moli din fiecare dintre cei doi alcani.
Inlocuim a = 2 in relatia (5) si se determina x.
2*2*x = 22 - 2
4x = 20, de unde x = 5.
Asadar alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon din problema CxH2x+2 este(deoarece x = 5)C5H12, iar omologul sau superior Cx+1H2x+4 este C6H14.
Asta este parerea mea.
Alte întrebări interesante
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă