realizați acțiunea și relația dintre personaje pornind de la filmu Mara
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
intr-o epoca de stilizari si de falsificari, Slavici ofera primul model de obiectivitate epica intr-un roman realist social care zugraveste existenta targului ardelean din a doua jumatate a secolului al XlX-lea. Mara contine si o poveste de dragoste, analizand profund, subtil itinerarul sinuos, tulbure si imprevizibil al unor evolutii sufletesti, tara forme galante sau confesiuni exaltate ale sentimentului. Dimensiunea morala a cartii - elogiul armoniei si al echilibrului interior, ispasirea pacatului prin suferinta si chiar moarte - nu este "exterioara", didacticista, ea se inscrie intr-un "realism etic" (Pompiliu Mareea, loan Slavici). in aceeasi masura, este si un roman al familiei.
ACTIUNEA Sl PERSONAJELE.
Actiunea incepe cu o succinta reflectie asupra calitatilor si destinului Marei, precupeata din Radna: ,,A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc". Staruitoare, priceputa, agoniseste avere din arenda podului peste Mures si din negustoria de tot felul, strange bani in "trei ciorapr, pentru casa, pentru Persida si pentru Trica, intr-o continua confruntare a sentimentului matern cu zgarcenia. Treptat, atentia autorului se concentreaza asupra Persidei, intriga se contureaza in jurul unor interdictii sociale, etnice si religioase, care conditioneaza iubirea ci pentru Hubamatl (Natl), fiul bogatului macelar neamt Hubar. Parintii sunt neinduplecati, de aceea tinerii se intalnesc pe ascuns, se casatoresc in taina si strabat un drum plin de suferinte pana cand vor capata acordul familiei si al obstii. Natl se schimba, devine lenes, risipitor, brutal, iar Persida, fata delicata, de o frumusete rara, seamana din ce in ce mai mult cu mama ei.
Nasterea copilului ii face fericiti pe bunici, pune capat ratacirii proaspatului tata, insa ,fiacea si linistea" se instaleaza doar cand se va implini si ultimul act al sortii: uciderea lui Hubar de catre Bandi, fiul nerecunoscut si injosit.
Intr-o umanitate dominata de patimi, de slabiciuni, in care se simte "pulsatia vietii", Slavici anticipandu-l pe Rebreanu, unii eroi intra in scena "definiti", trasaturile lor caracteristice, dezvaluite in primele pagini, nu variaza, sunt numai confirmate, in acest sens Mara este considerata "un caracter", iar Persida, surprinsa in evolutie, "un destin". Chip memorabil, forta dominatoare, Mara lupta pentru confirmarea valorii, a demnitatii ei: aduna avere si se zbate ca Persida sa ajunga preoteasa, iar Trica - staroste al cojocarilor. Harnica, voluntara, chibzuita, ia viata asa cum este si obtine ceea ce in conceptia autorului inseamna multumire sufleteasca. Asemanand-o "arborelui vietii", Magdalena Popescu reliefeaza firescul, organicitatea, complexitatea personajului, in structurarea caruia "proportia de zgarcenie si de afectiune materna e facuta cu o arta desavarsita" (G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent). Daca Mara se manifesta, mai ales, ca o "vointa", Persida, una dintre remarcabilele figuri feminine din literatura noastra, este, in primul rand, o "constiinta" care intelege, analizeaza, apreciaza. Supusa unui proces de metamorfoza sufleteasca, generata de experienta rascolitoare a iubirii, eroina traieste impulsul initial ca slabiciune, ca nebunie, sentimentul se cristalizeaza apoi in plan afectiv, rational si moral. Cu luciditate, devotament, suferinta si dragoste, ea invinge patimile trecatoare si isi implineste datoria. Dintre celelalte personaje, mai individualizat este Trica, cinstit, generos si demn in toate circumstantele maturizarii sale. Preferinta autorului pentru portretul moral este evidenta, personajele fiind caracterizate din perspectiva interioara, de "natura psihologica", si exterioara, de "natura etica", dupa cum remarca Nicolae Manolescu in Arca lui Noe. Eseu despre romanul romanesc.