Question

Realizați o compunere în care să demonstrați că fragmentul ''Liviu Rebreanu'', ''Nevasta''  aparține unei nuvele.

Ion Bolovanu tragea sa moara...

Statea chircit in pat, cu un picior intins struna peste cearceaful botit, cu cellalt carligat din genunchi, parca i l-ar fi zgarcit carceii. Mainile le tinea raschirate ca un rastignit, degetele inclestate in asternutul de paie, din care se zgaiau, spaimantate si rupte, cateva fire galbene ca parul in barba unui span. Pieptul descheiat i se ridica in rastimpuri rare, anevoie, horcaind prelung, parca cu fiecare inaltare i s-ar fi smuls o coarda din suflet. Ochii, mari, holbati, se miscau cu priviri sticloase, pline de groaza, ca si cand ar fi vazut ceva nespus de amenintator.

Nevasta-sa sta la capatai cu o lumanare de ceara aprinsa in mana, cu fata rece, nemiscata, si se uita la dansul intrebatoare, in vreme ce razele roscate ale luminii ii imbujorau putin obrajii si faceau sa-i licareasca ochii.

“Acu, Ion moare, iar eu raman vaduva, se gandea dansa, urmarind tresaririle de durere ale bolnavului. Acu eu o sa ma intorc si o sa plang, si pe urma poate o sa ma marit a doua oara...” Barbatul incerca sa-si ridice capul de pe perna umezita de naduseala. Muschii obrajilor lui cenusii se incordara, vinele de la gat se ingrosara ca niste soparle. Boala, insa, il birui numaidecat si capul cazu si mai istovit pe spate.“Cum se cazneste, saracul! isi zise nevasta, netezindu-si buzele cu limba. Mi-e mila de dansul...” Simtea insa ca minte cand zicea ca i-e mila. Pleca ochii rusinata si incepu a se gandi: “De ce nu mi-e mila? Dar nu izbuti sa se lamureasca.

Daca mi-ar fi mila, as plange... Uite, toate femeile plang, numai eu stau ca o stana de piatra. Macar ca mie mi-a fost barbat...” Se uita cu o pizma copilareasca la cele cateva femei batrane, care tropaiau in jurul patului, frecandu-si mainile, oftand des si cu multa pofta, si picurand cate-o lacrima. Apoi privi iar la Ion, si iar isi zise: “Mi-e mila de dansul...” Femeile aruncau din cand in cand priviri speriate spre barbatul bolnav si sopteau stins si repede:

- Moare!... Uite-acu moare!

Omul parea ca aude soaptele acestea si le soarbe fara sa vrea. isi rotocolea in orbite bulbii albi ca marmura si privirile lui parca intrebau ceva, parca cereau ajutor si mila adevarata.


Realizați o compunere în care să demonstrați că fragmentul Liviu Rebreanu, Nevasta aparține unei nuvele.

Answer 1

e cam complicat poate LA alt exrcit