Limba română, întrebare adresată de alexadralois89, 8 ani în urmă

realizati un eseu de 250 de cuvinte in care sa demonstrati ca textul "Moara cu Noroc",De Ioan Slavici este o nuvela realist psihologica.VA ROOG ,URGENT!!​


alexadralois89: ma poti ajuta??
alexadralois89: @denisagr
alexadralois89: heei,ma.poti ajuta,te rog?

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de denisagr
14

Răspuns:

Opera literară Moara cu noroc a fost inclusă în volumul "Novele din popor"(1881) alături de "Popa Tanda", "Budulea Taichii", " Padureanca", " Scormon". Împreună, aceste creații artistice alcătuiesc o monografie a satului Ardelean în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, atunci pătrunderea relațiilor capitaliste. Scriitorul este un creator de personaj memorabil, un observator lucid și moralist cu vocație de pedagog. Astfel în nuvela "Moara cu noroc", Ioan Slavici ilustrează virtuți morale, precum: sinceritatea, cinstea, cumpătarea.

Viziunea scriitorului are drept fundamental convingerea că banul are un efect dezumanizat asupra ființei umane, aspect evocat și în nuvelele menționate anterior. Esențială rămâne, în Moara cu noroc confruntarea dintre două caractere puternice, Ghiță și Lică. Se constată, în nuvelă un transfer al categoriei tragicului, din genul dramatic în genul epic: Ghiță este un personaj tragic, el încearcă să fie depășit limitele de om neînsemnat și pe măsură ce sporește câștigul, el cred că nu ar mai fi om dacă ar renunța.

Titlu operei îl reprezintă numele unui han construit pe locul unei mori, conotând un spațiu aflat sub influența unor fapte nefaste, "norocul" nefiind un apanaj al binelui, mai ales că "o moară abandonată și ieșită din uz atrag duhurile necurate și prezent un tărâm în care timpul numai acționează, materia se găsește în stagnare și acesta pierde semnul locului diabolizat de moara părăsită.

Tema o indica procesul de dezumanizare ca rezultat la dorinței de îmbogățire; repercursiunile / urmările pe Care e starea setea de înavuțire le are asupra omului, determinând-i destinul. Acțiunea nuvelei se desfășoară în produsele din zona Aradului, lângă Ineu, în a doua jumătate a secolului al 19-lea.

Din punct de vedere compozitional, opera este format din 17 capitole. Capitolul incipit prea funcții prologului, prefigurând tema și conflictul dominant, validate prin motivele anticipative conținute. Următoarele 15 capitole au o compoziție de tip clasic, unitară, cu acțiune gradată, moment culminant În capitolul al 16-lea, cu deznodământ dramatic. Succesiunea momentelor subiectului dezvăluie psihologii complexe și conturează trăsături caracteristice unei anumite realități: o lume clădită pe puterea banului, lipsește de onestitate, o lume în care administrează și justiția sunt corupte, un mediu social nociv. Banul este văzut ca un simbol al existenței material, care are un ascendent față de cea spirituală, astfel trecându-se la anormalitate.

Ultimul capitol are valoare de epilog, subliniind ideea principală a operei.

Subiectul nuvelei este anticipat de vorbă bătrânei soacrei lui Ghiță ce exprimă un adevărat esențial: "Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit". Ghiță, personajul principal, cizmar de profesie, dorește să facă schimbe statutul social și din această cauză, ia în arendă hanul de la Moara cu noroc, pentru ca, strângând bani buni, să-i poată deschide în câțiva ani, orașul, un atelier mare.Lică Sămădăul îi condiționează rămânerea la han în colaborare în afacerea lui și necurate. Cârciumaru nu acceptă inițial, nici nu refuză, însă însă jefuirea unui arendași asasinarea unor femei în preajma hanului îl implică în ochii oamenilor și al Justiției. Ghiță devine asociatului Lică, dar numai pentru a-l da pe mâna Jandarmilor. Hotărârea lui, atât de firmă la început, pare a slăbi, moleșită de patima banului ușor câștigat și de o spaimă insinuată. Voind să-l vindece de orice duplicitate indecisă, Lică îl convinge să îi lase pentru o seară nevasta. Ghiță acceptă, plecând după jandarmi. La întoarcere, nu îl mai găsește pe Lică și atunci trebuie să omoară soția. Lică se răzbună, ucigându-l și dând foc casei, ca să nu se afle nimic, apoi se sinucide, lovindu-se cu capul de un stejar.

Conflictul operei este puternic, ceea ce conferă un caracter psihologic aceste opere literare. Apariția lui Lică la moara la moară declanșează acest conflict, la cărui surse sunt multiple: apariția dezumanizat a personajului, indecizia sa, care este acesta este prezent la un la încrucișare de tentații.

Slavici este un adept al lui Confucius și sub înrâurirea ideilor acesteia va aplica și în nuvela Moara cu noroc principalele virtuți morale analizate de filozoful chinez: sinceritatea, cinstea, cumpătarea, operat devenind o pledoarie pentru echilibru moral, înțelepciune, respectarea legilor.

Opera este o nuvelă psihologică, deoarece analizează conflictul pihologic al personajului principal, procesul de dezumanizare a acestuia datorită patimilor pentru bani.

În concluzie, opera Moara cu noroc este o nuvelă realistă prin stilul sobru, concis, asemănător stilului lui Liviu Rebreanu; prin versul verosimilitatea aspectelor prezentate, bine localizate în timp și spațiu; surprinderea capitalistă, incipientă în satul transilvănean.

Sper că te-am ajutat

Alte întrebări interesante