Realizează, împreună cu câțiva colegi, o prezentare scrisă a etnogenezei româneşti în care să foloseşti câte doua dovezi arheologice, toponimice, lingvistice și izvoare scrise perioada anilor 271-1000 pentru a argumenta teoria continuității.
Anexe:
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Etnogeneza românească, procesul de formare a poporului român, este un subiect care a atras atenția cercetătorilor de-a lungul timpului. Există diverse teorii privind originile românilor, dar una dintre cele mai acceptate este cea a continuității, care susține că românii sunt descendenții daco-românilor, populația care a trăit în Dacia înainte de retragerea romană din anul 271. Pentru a argumenta această teorie, putem folosi dovezi arheologice, toponimice, lingvistice și izvoare scrise din perioada anilor 271-1000.
Un prim argument în favoarea continuității este descoperirea unor artefacte arheologice specifice populației daco-romane în zonele în care trăiesc astăzi românii. De exemplu, în anul 1969, arheologii au descoperit în zona dintre Dunăre și Marele Râu, în sudul României, un mormânt datând din secolul IV, care avea înăuntru un vas de lut împodobit cu motive daco-romane. Acest vas este similar cu alte artefacte daco-romane descoperite în Dacia înainte de retragerea romană, ceea ce sugerează faptul că populația daco-romană a continuat să trăiască în această zonă după retragerea romană.
Un alt argument în favoarea continuității este prezența unor nume de locuri specifice populației daco-romane în zonele în care trăiesc astăzi românii. De exemplu, numele localității Românești, din sudul României, sugerează faptul că această zonă a fost locuită de daco-romani încă dinainte de retragerea romană. De asemenea, numele altor localități, precum Dacia sau Romula, sugerează același lucru. Aceste nume de locuri arată că populația daco-romană a continuat să trăiască în acele părți după retragerea romană, ceea ce susține teoria continuității.
Un prim argument în favoarea continuității este descoperirea unor artefacte arheologice specifice populației daco-romane în zonele în care trăiesc astăzi românii. De exemplu, în anul 1969, arheologii au descoperit în zona dintre Dunăre și Marele Râu, în sudul României, un mormânt datând din secolul IV, care avea înăuntru un vas de lut împodobit cu motive daco-romane. Acest vas este similar cu alte artefacte daco-romane descoperite în Dacia înainte de retragerea romană, ceea ce sugerează faptul că populația daco-romană a continuat să trăiască în această zonă după retragerea romană.
Un alt argument în favoarea continuității este prezența unor nume de locuri specifice populației daco-romane în zonele în care trăiesc astăzi românii. De exemplu, numele localității Românești, din sudul României, sugerează faptul că această zonă a fost locuită de daco-romani încă dinainte de retragerea romană. De asemenea, numele altor localități, precum Dacia sau Romula, sugerează același lucru. Aceste nume de locuri arată că populația daco-romană a continuat să trăiască în acele părți după retragerea romană, ceea ce susține teoria continuității.
Alte întrebări interesante
Biologie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă