realizează împreună cu patru cinci colegi între referitor la legende despre construirea casei specifice dialogul care conducerii maghiară sârba Cei doi grecii tale acelea trei săptămâni de realizare a proiectului parcurge bătrânul documentare a doi bradificarea a trei organizare informațiile dintre formă creativă patru forme finală ;5 prezentarea.
Răspunsuri la întrebare
Si acum sa discutam despre evrei,sunt 9000 în tara noastra.
Începuturile istoriei evreilor din România se pierd învăluite între istorie şi legendă. Primele atestări documentare ale prezenţei lor le avem din perioada Daciei romane, când cu siguranţă printre coloniştii sau trupele aduse în Dacia „din toată lumea romană” avem şi evrei din provincia Palestina.
Bineantels ca razboaiele și suferința lor I a facut în trecut sa nu își recunoască apartenența, insa acum sunt liberi sa grăiască ce popor sunt!
Maghiarii în Romania,Conform recensământului din 1930 existau în România mare un procent de 24,4% maghiari. În cifre absolute 1.353.276 de persoane. Din punct de vedere a repartiţiei geografice populaţia maghiară era majoritară în judeţele din centrul ţări Harghita, Covasna, şi aveau procente semnificative în judeţe precum Mureş, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Arad, Maramureş, Braşov.
Maghiarii sunt probabil poporul cu care românii au avut cele mai numeroase şi complexe contacte de-a lungul întregii lor istorii. Ungurii sau maghiarii au intrat în istoria Europei în jurul anilor 900 ai erei creştine ca unul din popoarele migratoare pe care marile migraţii le-au împins dinspre stepele asiatice spre vestul Europei.
Ucrainienii...
Numărul estimat al ucrainienilor din România este de 66.483, ceea ce reprezintă 0,29% din populaţia ţării. Cei mai mulţi trăiesc în judeţul Maramureş, dar şi în Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Tulcea, Satu Mare etc. Comunităţi întregi, ce împărțim tara cu ei!
Ruşii lipoveni
Numărul estimat al lipovenilor din România este de 29.774, iar cel al ruşilor de 8. 914, ceea ce reprezintă 0,17% din populaţia ţării. Cei mai mulţi trăiesc în judeţul Tulcea, dar şi în Constanţa, Iaşi, Suceava, Brăila etc. Perspective istorice Etnie de sorginte slavă orientală, ruşii lipoveni apar pe actualul teritoriu al României, îndeosebi în Dobrogea, începând de la mijlocul secolului al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse. Imediat după sinodul din 1654 în care Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă, au început o serie de măsuri restrictive din partea autorităţilor laice şi religioase ruse, care vor culmina cu venirea la putere a lui Petru I cel Mare (1682-1725) şi introducerea de către acesta a unor măsuri de europenizare. Refuzul unor credincioşi de a accepta înnoirea a făcut ca aceştia să fie supuşi unor măsuri administrative foarte restrictive şi obligaţi să poarte o vestimentaţie specifică. Nemaiputând să suporte toate aceste restricţii, staroverii (credincioşii de rit vechi) vor lua calea pribegiei, răspândinduse în întreaga lume (Polonia, Canada, Alaska, Japonia), inclusiv la gurile Dunării, în Dobrogea.
Rromii:
În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor rămâne una dintre problemele cărora ştiinţa nu le-a dat un răspuns definitiv. Ce se poate spune cu certitudine este faptul că ţiganii sunt originari de pe subcontinentul indian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Se a.Definirea unei identităţi ţigăneşti este deosebit de dificilă, deoarece spre deosebire de alte minorităţi, în cazul romilor limba nu este neapărat un element esenţial. Mai degrabă, originea şi modul de viaţă este cel care conferă identitate etnică.
Tătarii
Numărul estimat al tătarilor din România este de 24.649, ceea ce reprezintă 0,11% din populaţia ţării. Aceştia trăiesc în judeţele Constanţa, Tulcea şi în municipiul Bucureşti.
Cartierul tătăresc din Constanţa în perioada interbelică Originea istorică Tătarii sau mongolii sunt originari din Asia central-estică şi sunt înrudiţi cu turcii. În contextul marilor campanii de cucerire din timpul lui Ginghis han, nepotul său Batu, obţine o mare victorie împotriva ruşilor în anul 1223, ceea ce va deschide drumul cuceririi litoralului nordic al Mării Negre. Hanatul întemeiat de el, Hoarda de Aur, îşi va extinde autoritatea şi asupra Dobrogei.
Turcii
Numărul estimat al turcilor din România este de 29. 080, ceea ce reprezintă 0,13% din populaţia ţării. Aceştia trăiesc în judeţul Constanţa (majoritatea), dar şi în Tulcea, Bucureşti, Călăraşi, Brăila...
Sârbii
Scurt istoric al prezenţei sârbilor în România După anul 1990, turcii s-au organizat formând Uniunea Democrată Turcă din România.
Numărul estimat al sârbilor din România este de 31. 855 (dintre care 2.775 caraşoveni), ceea ce reprezintă 0,14% din populaţia ţării. Dintre aceştia cei mai mulţi trăiesc în judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi, Bucureşti, Dâmboviţa, Hunedoara. Slavii, strămoşii sârbilor, încep să se stabilească pe actualul teritoriu al României în Evul Mediu timpuriu la nord de Sava şi Dunăre ....
Așadar, suntem o amestecatura de popoare ,insa din tot ce am descris ,reprezintă nici 20 la suta din populația noastra ! Fiecare cu a sa cultura și tradiție,insa cât timp s au născut în România ,și ei sunt tot romani!