realizeaza o compunere cu titl
ul"magia craciunului"
Cat de repede se poate va rog
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
intr-o zi de iarna, cred ca era tot asa, in preajma Craciunului, povesteste emotionat baiatul din poveste, parintii mei au plecat la cumparaturi si nu s-au mai intors. in acea seara am adormit pe calorifer, asteptandu-i. nu au venit nici in acea seara, nici a doua zi, nici a doua seara. vecinii aflasera de la stiri ca parintii mei au ajuns in Cer, s-au transformat in ingeri si ma vegheaza de acolo de Sus.
am fost dat spre inggrijire unui unchi. am trait cele mai cumplite zile, caci se imbata adesea si devenea foarte violent. ma batea cu o cure lata, ma infometa si ma trimitea la cersit. intr-o zi, nu am adus acasa niciun banut, si atunci am fost alungat.
imi era frica de viata de pe strada, dar ma bucuram ca am scapat de bataie.
m-a prins o ploaie din acea rece, de toamna tarzie si am racit. am facut febra, si nu am putut sa imi gasesc un adapost. m-am asezat pe o banca si cred ca am lesinat.
dupa cateva zile cred, m-am trezit intr-un camin de copii sau orfelinat. cum va place mai mult, asa sa-i spuneti. era cald si bine, de fapt era minunat ca existau oameni care aveau grija de noi. insa, nicaieri nu e ca acasa, ca intr-o familie, alaturi de mama si tata – asa cum sunt ei, buni sau rai, de fapt niciodata nu ne vor raul.
in ajunul Craciunului, am hotarat sa fug departe, sa fiu singur in lume, sa-mi caut parinti.
nu mi-am luat decat un pulover, si iarna argintie a pornit sa scuture toti norii de fulgii de nea. nu se vedea la doi pasi in fata mea. stiti cum ningea? ca si cum doi copii s-ar fi batut cu pernele si toti fulgii pluteau in aer. am tras de manecile puloverului, mi-am acoperit degetele sa nu degere, dar am amortit, cred ca am inghetat de fapt, in scurt timp. am reusit sa iau cativa fulgi de nea in palma dreapta, si sa ii implor: „Va rog din tot sufletul meu de copil, cautati-mi parinti!”
dimineata, am fost trezit de un miros placut si inconjurat de caldura. eram in bratele unui batran bland, si acoperit cu o patura rosie de lana.
– buna dimineata, copile! am o surpriza pentru tine, dar este necesar sa parcurgem un drum de cateva strazi pentru a o afla. nu, nu,nu este cazul sa iti fie teama. te afli pe maini sigure.
da, nu era altul decat Mos Craciun.
mi-a dat haine uscate, moi si foarte calduroase, si am fost hranit consistent.
nu vreau sa va plictisesc, asa ca, dupa un sfert de ora de mers prin nameti, am ajuns aici, in aceasta casuta primitoare si vesela, unde ma asteptau doi oameni speciali, care mi-au devenit mama si tata. ne-am pus in acelasi timp dorinta din ajun de Craciun, astfel incat, ea a prins viata. cei doi, nu puteau avea copii, dar iubeau copiii si isi doreau sa fie parinti.
reportera intreaba, emotionata, stapanandu-si tremurul vocii:
– sa inteleg ca dorintele din seara de ajun se indeplinesc?
– da, dar numai si numai sunt curate si crezi cu tarie in ele! eu imi doream mai mult ca niciodata parinti!
*
Mos Craciun priveste spre casa alba dintre brazi din inaltul cerului, purtat fiind de renii sai frumosi inhamati la sania rosie.
-Ho ho ho, dragii mei, fie ca visele voastre toate sa fie despre iubire, intelegere, intelepciune si credinta! Toate vi se vor indeplini,daca sunteti harnici si munciti putin pentru ele, adica sa le exprimati si sa credeti in ele.