Limba română, întrebare adresată de ciodotaru, 8 ani în urmă

Realizează o compunere de aproximativ 20 de rânduri în care să povestești o amintire din primii ani de copilărie legată de lucruri care îți fac deosebită plăcere atunci​


teodoraivanica4: păi

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de suntdoarunvis
0

Răspuns:

Copilărie și viață

Când eram copil micuț natura mă bucura. Soarele îmi parea o minge de foc cu care aș fi vrut să mă joc zile în șir. Nori erau bărci magice de diverse forme cu care ăș fi put călătorii o viață. Cerul albastru ascundea o lume de povești, apa erau lacrimile ființelor vii de pe pământ, insectele erau suflete mici ce ascundeau zâne din povești, păsările erau actori de vis, iar eu eram o mică copilă care nu descoperise încă viața.

Copilăria mea a fost bazată pe magie. Toate lucrurile care acum mi se par penibile atunci erau lucruri magice, lucruri dubioase. Părinți mei mereu m.au ajutat sa văd lumea ca fiind o magie, să o înțeleg că pe un joc fără reguli. Un joc pe care îl pot juca așa cum îmi doresc.

Și acum îmi amintesc,eram foarte mica și neastâmparată, plângeam din aproape orice, mai ales când pierdeam la jocuri. Mama mereu îmi spunea Nu te supăra, acestea sunt doar jocuri pregătitoare pentru jocul final. Singurul joc pe care trebuie să.l câștigi este viața. Cel mai greu joc, un joc fără reguli, un joc ce conține mai multe etape, un joc ce poate dura un minut, o ora, o zi, o săptămână, o lună, un an, ba chiar o eternitate. Acest joc este lung, dar pentru om se poate termina oricând.Nu are un sfarsit exact. Viață trebuie trăită la maxim, fără să îți pese de reguli, fără să respecți prea multe principii, principiile trebuie puse după fericirea ta, nu a altora.

Am crescut pe acest principiu și sunt încă fericită, am luat mereu viață precum un joc, un joc cu regulile mele, un joc cu lacrimi și cu bucurii, un joc pe care nu as putea sa.l câștig prea usor și fiecare zâmbet fin viață mea este un premiu nobel câștigat de mine.

Alte întrebări interesante