Question

Realizează o scurta compunere despre rolul emoțiilor în viata de școlar

Answer 1

Se spune că emoţiile sunt liantul vieţii sociale. Aşa pare să fie, dacă ne gândim că valurile de reacţii pe care le-au provocat, atât în stradă, cât şi în mediul online, schimbările politice din ultima vreme şi evenimente tragice, cum a fost incendiul din clubul Colectiv, au crescut, parcă, sentimentul de coeziune naţională şi au stimulat o serie de iniţiative civice.

Care sunt mecanismele prin care emoţiile influenţează comportamentul nostru social? Şi cum se transmit emoţiile de la unul la altul? Aceste întrebări au generat foarte multe cercetări în psihologie. În ultimele decenii, studiul emoţiilor s-a extins şi în alte domenii, cum ar fi neuroştiinţele, economia şi ştiinţele politice, iar acumularea rapidă de cunoştinţe a dus la apariţia unui nou domeniu interdisciplinar numit ştiinţe afective. Multe studii din acest domeniu induc şi măsoară emoţiile în laborator, dar s-au dezvoltat de curând şi metode cu care emoţiile pot fi măsurate uşor în viaţa de zi cu zi. Mai mult decât atât, emoţiile şi transmiterea lor socială au început să fie studiate prin intermediul comportamentului oamenilor în reţelele sociale online.

Ce sunt emoţiile?

Emoţiile apar atunci când credem că o situaţie interferează cu scopurile noastre. Poate fi vorba de un eveniment extern, cum ar fi un interviu de angajare, sau intern, cum ar fi apariţia unei dureri abdominale. Cu orice situaţie ne-am confrunta, o vom evalua rapid în raport cu multitudinea de scopuri pe care le avem la un moment dat, dintre care unele sunt specifice situaţiei (de ex., obţinerea slujbei), iar altele sunt generale (de ex., supravieţuirea şi sănătatea).

Emoţiile au două caracteristici definitorii: valenţa şi intensitatea. Valenţa emoţiilor poate fi pozitivă sau negativă, împărţind emoţiile în plăcute (de ex., bucuria, entuziasmul, admiraţia, mândria) şi neplăcute (de ex., frica, tristeţea, invidia, ruşinea). Valenţa reflectă, de fapt, modul în care am evaluat situaţia cu care ne confruntăm: dacă am interpretat-o ca favorabilă scopurilor noastre, vom avea emoţii pozitive, iar dacă am considerat-o nefavorabilă în raport cu scopurile noastre, vor apărea emoţii negative. Evaluarea unei situaţii se face întotdeauna pe mai multe dimensiuni, cum ar fi predictibilitatea şi controlul, iar combinaţia caracteristicilor care rezultă din aceste evaluări determină ce emoţie va apărea. De exemplu, furia apare în situaţiile pe care le credem previzibile şi sub controlul nostru, iar frica apare în situaţii evaluate ca imprevizibile şi incontrolabile. Cealaltă caracteristică a emoţiilor, intensitatea, semnalează măsura în care credem că o situaţie e favorabilă sau potrivnică scopurilor noastre. Prin faptul că sunt legate de situaţii specifice şi sunt de scurtă durată, dispărând, de obicei, odată cu trecerea situaţiei activatoare, emoţiile diferă de alte stări afective cum ar fi dispoziţiile, care sunt mai difuze şi durează mai mult. De asemenea, emoţiile diferă şi față de sentimente, care sunt legate de alţi indivizi şi sunt mai îndelungate. Un alt concept relaţionat e cel de stres, dar acesta e mai general şi se referă la orice emoţie negativă.