Realizeaza un referat cu tema ''Relatiile trofice din padurile defoioase'' utilizand informatii din aceasta lectie (de clasa a V-a va rog) DAU COROANAA
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Padurile de foioase cresc la altitudini intre 100-1200 m. Temperatura, lumina si precipitatiile sunt diferite in functie de altitudine si de anotimp. Temperatura medie anuala estede 6-8 Precipitatiile sunt abundente, 600-1000 mm/an. Lumina este redusa, cand arborii suntcomplet infrunziti, si este mai puternica primavara, creand un mediu favorabil pentrudezvoltarea plantelor ierboase. Solurile sunt brune de padure si cenusii.Padurile de stejar (stejarele) se intalnesc la altitudini de 700-800 m: la campie, suntformate din stejari, iar pe dealurile joase, in amestec cu cerul si garnita. Pe dealurile inalte, padurile sunt formate din gorun (gorunete) sau din gorun si alte foioase. Cerul, garnita sigorunul sunt rude ale stejarului. Padurile de fag (fagetele) sunt intalnite de obicei la altitudinide 600-1200 m, dar sunt intalnite si sub 400 m si la peste 1500 m, in functie de lumina.Vietuitoarele sunt adaptate la conditiile variate de mediu si sunt reprezentate deciuperci, licheni, muschi, ferigi, plante de primavera, arbusi (maces, paducel, corn, soc, mur,alun), arbori (stejar sau fag, alaturi de ulmi, artari, mesteceni). In padurile de foioase se observastratul arborilor, stratul arbusilor, stratul ierbos, stratul frunzelor moarte, stratul organic alsolului (cu radacinile arborilor bine dezvoltate) si stratul mineral al solului.
In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita, jderul, mierla,soarecele de padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple deanimale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nuvor fi niciodata lipsite de hrana .Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilorprimari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari(consuma soareci).Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate consuma si fructe de padure. Impinsde foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturitrofice. Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de stejar.Inlipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padurede foioase , aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspanditin padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte strict - numai muguri si frunze destejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinsedin padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana, mor
.