Redactat în o compunere de apartenență la specie a nuvelei de mai sus. 15-30 randuri.
Va rog sa ma ajutati repede.
Răspunsuri la întrebare
NUVELA ISTORICA
„ALEXANDRU LaPUSNEANUL”
de Costache Negruzzi- demonstratie de apartenenta la specie –
Costache Negruzzi este primul scriitor roman modern din Moldova, initiator al speciei denumita nuvela istorica. Nuvela istorica “Alexandru Lapusneanul” este publicata in anul 1840 in primul numar al revistei “ Dacia literara”, respectand dezideratele cuprinse de Mihail Kogalniceanu in articolul -–program al revistei, intitulat “Introductie”. Costache Negruzzi s-a inspirat din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin, insa nu a respectat intru-totul adevarul istoric national. Astfel figura domnitorului Alexandru Lapusneanul, faptele din a-II-a sa domnie sunt preluate din “ Letopisetul Tarii Moldovei” a lui Ureche. 2d34m0-sdfsdn334
Nuvela este o specie a genului epic, in proza cu un subiect mai dezvoltat decat al schitei, cu o naratiune mai complexa, pe mai multe planuri narative si cu mai multe episoade, prezentand un conflict puternic si un personaj reliefat. Nuvela este structurata in 4 capitole, fiecare capitol avand la baza cate un motto (de aici reiese structura clasicista a operei).
Primul motto este rostit de Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la cererea soliei domnesti de a se intoarce din drum. Cei patru boieri Spancioc, Stroici, Veverita si Motoc ii spun lui Lapusneanul ca tara nu il vrea si nu-l iubeste. Raspunsul dat sugereaza ambitia personajului de a-si recupera tronul pierdut, in urma unui complot pus la cale de boieri: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu (…) si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pe voi”.
Al doilea motto este amenintarea rostita de sotia unui boier, omorat de domnitor. Ea se intalneste cu doamna Ruxanda si ii cere sa intervina pe langa Lapusneanul ca sa inceteze cu razbunarile, altfel si ea se face vinovata de sange varsat daca nu-l impiedica: “Ai sa dai sama, doamna…”.
Al treilea motto face parte din punctul culminant – cei 47 de boieri sunt invitati la curte, la masa domneasca, unde sunt ucisi, conform planului viclean al domnitorului. Multimea, aflata la portile cetatii, dupa cateva ezitari cer capul lui Motoc, pe care-l considera vinovat de toate necazurile existente in societate: “Capul lui Motoc vrem…”.
Ultimul motto e rostit de insusi domnitorul care se retrage in cetatea Hotinului pentru a-i supraveghea pe cei doi boieri care au scapat de macel: Spancioc si Stroici. Aici, se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. Intr-un moment de luciditate ii ameninta pe cei aflati in jurul lui, inclusiv pe episcopul Teofan: “De ma voi scula pe multi am sa popesc si eu”.
“Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica. Istoria ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim-plan personaje dramatice si puternic individualizate. Este o nuvela istorica deoarece se inspira din istoria nationala, personajul principal a existat in istoria Moldovei si trateaza subiectul respectand anumite structuri mentale , comportamentale si sociale