redactati o compunere de 15-20 randuri despre importanta cuvintelor in viata noastra
Răspunsuri la întrebare
„CUVÂNT”-ul are mai multe sensuri. Şi într-un cuvânt să spui despre „cuvânt” ar înseamna să rămâi fără cuvinte. Cu alte cuvinte, cât de importantă este forţa cuvântului? Mereu suntem prinşi în jocuri de cuvinte – le lansăm pentru a detona o bombă interioară, le plasăm pe orizontală şi pe verticală pentru a ne găsi soluţia logicii sau a simţirii.
Cuvintele sunt gânduri şi idei exprimate prin vorbe. Cuvântul mai înseamnă promisiune. A se ține de cuvânt înseamnă a îndeplini o promisiune făcută. Un om de cuvânt este acel om ce nu face promisiuni deșarte. Şi nu în cele din urmă, cuvântul este temei al unei acțiuni… Cu alte cuvinte, cât de importantă este forţa cuvântului?
Cuvintele epuizează… cititul unei cărţi, gândurile nevorbite, sentimentele secrete, partea nevăzută a lucrurilor, omul. Vorbim despre politică, despre fluctuaţia cursului valutar şi preţuri, despre filme şi muzică şi uneori despre iubire, despre diplomele obţinute, despre oameni şi uneori despre propria persoană şi mai puţin ne gândim cât de importantă este forţa cuvintelor pe care le spunem. Trimitem mesaje prin mail, sms şi uneori prin scrisori, vorbim pe chat, spunem ce gândim pe diferite reţele de socializare, ne împărtăşim gândurile pe bloguri şi mai puţin ne gândim cât de importantă este forţa cuvintelor pe care le scriem.
Utilizăm cuvintele în diverse limbi, atât cât ne permit abilităţile lingvistice. Şi acestea din urmă spun foarte puţine despre om şi cuvintele lui. Şi niciodată nu voi înţelege de ce cuvintele incomode sunt mai uşor de rostit în altă limbă… E mai uşor să zici „I love you” decât „Te iubesc”, „I miss you” decât „Îmi este dor”. Se pare că limba în care am învăţat cuvintele este legată de emoţii şi folosind altă limbă, cuvintele nu emoţionează. Se întâmplă la fel tuturor?
Fiecare om e construit într-un fel anume şi fiecare foloseşte cuvintele, le înţelege şi le atribuie importanţă diferită. Eu personal cred în cuvinte, pentru că ele îmi trezesc fericirile şi durerile, ele mă fac să zâmbesc sau să plâng, ele mă fac să simt că sunt vie. Cred în cuvinte, deşi înţeleg că acestea rămân a fi simple cuvinte. Știu care a fost momentul când am pierdut sensul evident al cuvintelor şi l-am însușit pe cel profund. Nu știu dacă e sau nu părere de rău, dar cred că mi-ar fi fost mai ușor dacă nu ratam acel moment când trebuia să înţeleg tot ce acum e mai greu de înţeles din cuvinte.
Şi e păcat de toate cuvintele, care au fost generate de un necesar de a spune, de a destăinui, de un necesar emoţional, dar care au în ultimul timp și tot mai des doar utilitate de moment. Cu alte cuvinte, cât de importantă este forța cuvântului!