Redactați o scurtă compunere narativă cel puțin 100-20 de cuvinte în care să povestiți o întâmplare amuzanta de la bunici sau petrecuta la bunici? Dați un titlu sugestiv??? Va rog mult ajutați-mă va rog frumos????? Dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Cine nu-si mai aminteste vacantele memorabile per
trecute la casa bunicilor?
Inca imi mai amintesc cu melancolie chipurile bunicilor mei. Erau atat de blanzi, intotdeauna uitandu se la mine cu multa dragoste.
Era vara, o zi frumoasa de iulie cu soare bland si cer senin. Eram in masina, in drum spre locul la care visam sa merg toata luna. Odata ajungi, ma desprind de mainile calde ale mamei si fug spre bunicii mei dragi intr o imbratisare. Sufletul meu era plin de bucurie. Ma asteptau inauntru cu o masa calda, cu mii si mii de bunatati. Dupa ce m au invitat sa mananc, ii complimentam non stop gatitul unic al bunei mele. Am iesit afara, sa ating iarba verde, si sa simt vantul lin trecandu mi prin par.
Deodata, se aude ceva in departare. Oare ce era? Curioasa, ma apropii de gardul dupa care se auzea sunetul, ceva un fosnet. Atunci, un caine mic si negru sare pe mine de dupa gard. Inima mea batea tare, avea sa mi sara din piept. Am avut tendinta sa fug, insa ceva m a oprit. Acel catel, cu ochii negri si mari, arata ca i parea rau. Blanda, imi intind mana sa l mangai. Legatura dintre noi era imbucuratoare. Bunica intra peste mine si mi zambeste.
-Haide in casa, x! Ai vrea sa pictam pe panza? zise ea bland.
Ii dau din cap in semn ca da, si ma uit inapoi la catelul negru care parea mai fericit ca niciodata.
-Pe el vreau sa l pastram zic eu sigura pe mine. si o urmaresc pe buna inauntru.
Din acel moment, am realizat ca iubirea este peste tot, si este singurul lucru care ne poate tine uniti si fericiti.
Asa se dasfasurase ziua aceasta de iulie, cu soale bland si cer senin, un moment pe care o sa mi l amintesc intotdeauna cu melancolie.