Redactati o știre în care sa prezentați cele mai frecvente greșeli de exprimare în limbajul actua.
Răspunsuri la întrebare
genuchi genunchi
*delicvent delincvent Forma delicvent figurează totuși în cîteva dicționare ca variantă a lui delincvent.
*oprobiu oprobriu
*frustare frustrare
*intinerar itinerar
*repercursiune repercusiune Probabil o influență de la cuvinte precum incursiune, recursiune, excursiune, toate derivate de la curs, în latină currere (a curge, a alerga), cu forma de participiu trecut cursum. Cuvintele percusiune și repercusiune derivă însă de la latinescul percutere (a lovi, a înfige).
*creem
*crează creăm
creează Verbul a crea se conjugă exact la fel ca a lucra, cu terminațiile adăugate la rădăcina cre- în loc de lucr-. Faptul că rădăcina se termină într-o vocală produce succesiuni de sunete relativ rare (de exemplu hiatul e-ă în creăm) și induce în eroare mulți vorbitori.
*mingie
*mingii minge
mingi Forma corectă a substantivului este minge. Forma mingie nu există în limba română, iar mingii nu este forma de plural, ci forma de dativ-genitiv a substantivului.
ca *și ca
(„în calitate de”) Cînd ca este folosit în comparații cu sensul „la fel cu”, înlocuirea lui cu ca și este permisă (ca și mine, ca și cum). Sensul „în calitate de” nu permite o asemenea înlocuire, deși mulți vorbitori procedează astfel, uneori pentru a evita cacofonii: *A fost ales ca și conducător, *numirea lui ca și ministru.[1][2]
*vroiam
*vroiai
*vroia
etc. voiam
voiai
voia
etc. Formele *vroiam etc. sînt foarte frecvente în uz, dar nu sînt acceptate de norma actuală. Ele sînt un hibrid între formele a două verbe diferite, sinonime: a voi și a vrea. La indicativ imperfect se preferă de obicei a voi, dar se pot folosi și formele lui a vrea: eu vream, tu vreai, el vrea, pronunțate cu diftongul ea; se observă că la persoana a III-a singular apare o coincidență supărătoare între imperfect și prezent.[3][4]
*genoflexiune genuflexiune
*indentitate identitate Greșeală indusă, probabil, de cuvintele formate cu prefixul in-.
*transversa traversa Vorbitorii sînt induși în eroare de cuvintele formate cu prefixul trans-, prefix care are într-adevăr sensul de dincolo, peste, de cealaltă parte. A traversa provine însă din franțuzescul traverser.
*complect complet Unii vorbitori sînt influențați de adjectivele terminate în -ect (direct, perfect).
*celălant celălalt
*albitru arbitru
*hambal handbal
*nu fii
*nu zi
*nu fă nu fi
nu zice
nu face Forma de la imperativul negativ este identică cu forma de la infinitiv.
*agreem
*agrează agreăm
agreează Verbul a agrea se conjugă exact la fel ca și a crea sau a lucra.
*ucrainian ucrainean
*prizoner prizonier
*infirmierie infirmerie