Redactează in minim 200 de cuvinte despre cum erau desenele în trecut.
Răspunsuri la întrebare
Îmi amintesc cu un ușor regret desenele animate din copilăria mea.
De cele mai multe ori abia așteptam să ies de la școală,să ajung acasă,să îmi fac temele,iar apoi să mă uit la "Viața cu Louie" sau "Copiii de la 402".
Din aceste două desene am învățat că nu e bine pentru niciun scop în viață să ascundem o notă mică sau să chiulim de la ore,eventual să ne mințim părinții.
Acum însă,când privesc în urmă,realizez că nici desenele precum "Curaj,câine fricos" sau "Ed,Edd și Eddy" nu erau atât de rele precum credea mama.
Mă amuzam copios de "goana" lui Eddy după "sfarmă fălci" sau de modul în care micuțul Curaj reușea să facă orice "spirit" rău să renunțe la intențiile meschine,prin metode mai puțin violente decât sunt astăzi prezentate în desenele animate.
Îmi mai amintesc și de "Gemenii Cramp",cei doi frați care erau o antiteză totală,Lucian fiind geniul familiei,iar Wayne,așa zisa "oaie neagră",fiind pus mereu numai pe năzbâtii.
Nu pot uita nici de "Casa Foster pentru Prietenii Imaginari".
Acel desen m-a învățat să împart,să fiu mai bun/ă și niciodată să nu râd de copiii care au prieteni imaginari,ei fiind uneori singuri care păreau să îi înțeleagă pe acei copilași.
Nici Ben 10 nu a fost un desen animat de ignorat,dar cu timpul a devenit mult prea comercial și nu mi-a mai plăcut.
"Simsala Grimm" a fost iar un desen animat care mi-a plăcut foarte mult,deoarece era o adaptare a basmelor Fraților Grimm,realizat exact pentru a ne capta nouă copiilor atenția și pentru a ne determina să și citim basmele pentru a le confrunta cu ce văzusem la TV.
Iar ulțimele desene care m-au fascinat au fost "Povești din Folclorul Maghiar" și nu neapărat pentru animații,ci prin prisma realizărilor lor și a învățămintelor pe care le puteam trage din fiecare poveste în parte.
Cam așa erau desenele animate în copilăria mea.
Sper să fie ok și să se încadreze în cele minim 200 de cuvinte.