redacteaza o compunere cu titlul LA SCOALA in care sa relatezi o intamplare din viata ta de elev .Foloseste in compunere si raspunde la urmatoarele intrebari; UNDE SI CAND SE PETRECE INTAMPLAREA? CINE PARTICIPA LA INTAMPLARE ? CE FAPTE S-AU PETRECUT? CUM AI ACTIONAT TU? CE ATITUDINE AI LUAT? CE AI SPUS? CUM S-A FINALIZAT INTAMPLAREA? CE AI INVATAT DIN ACEASTA INTAMPLARE?
Răspunsuri la întrebare
Salut!
Redactează o compunere cu titlul „La școală” în care să relatezi o întâmplare din viața ta de elev.
______
Răspuns:
La școală
Era o zi de primăvară ca oricare alta, toți eram încă sub influența veselelor schimburi de mărțișoare, flori, zâmbete și inimioare de ciocolată cu colegii de la școală. Se sunase de intrare când doamna învățătoare tocmai ne salută înaintând cu pași fermi în clasă, iar surâsul ei enigmatic m-a făcut să simt că ne va da o veste.
- Tiberiu, tu ești șeful clasei și ești cel mai pregătit să te ocupi de noul proiect pe care vi-l sugerez.
Am înghețat la auzirea numelui meu, laudele pe care le primeam rămaseră cumva fără ecou în sufletul meu. Așteptam detaliile, care nu au întârziat să vină.
- Vom avea un concurs de compuneri, continuă doamna învățătoare. Fiecare veți scrie despre ceea ce doriți. La finalul lunii, cine are cele mai multe și mai frumoase eseuri, va câștiga un cadou constând în cărți. Tiberiu le va aduna pe toate, le va corecta, vă va oferi sugestii acolo unde nu sunteți siguri și mi le va da mie să le citesc și să stabilesc câștigătorii.
- Doamna învățătoare, strigă Luana din spatele clasei, dar Tiberiu are deja prea multe sarcini și el oricum e mai bun la alte obiecte. Să alegem alt coordonator al proiectului ...
Peste necazul aflării acestei vești neașteptate de la doamna învățătoare, care mă implica mai mult decât aș fi dorit și aș fi putut, am simțit palma dură a Luanei, vocea certăreței care scormonește în căutarea oricărui argument, numai să fie așa cum dorește ea, fără să mai țină cont de cei pe care îi strivește cu nepăsare. Mi-am retras privirile sub bancă, știam că nu e frumos să refuzi mâna îndreptată spre mine.
Vrând, nevrând, proiectul se porni. Pentru a servi drept model și pentru a-mi încuraja colegii să scrie, am făcut eforturi și mi-am neglijat îndeletnicirile obișnuite. Unii copii au scris foarte frumos, alții mi-au cerut părerea, dar Luana și prietenii apropiați ei refuzau să îmi ofere lucrările lor, pretextând că nu au avut timp de ele și nu participă la concurs. Cu chiu, cu vai, reușisem să adun în portofoliul clasei câteva compuneri, chiar eu renunțasem a mai scrie, îmi pierdusem entuziasmul în fața negativismului lor, până ce, printr-un miracol, trecând pe lângă banca fetei, am zărit un set de foi ascunse sub o carte. Erau cincisprezece compuneri!
La final de lună, așa cum se stabilise, doamna învățătoare a premiat pe cei talentați și harnici, premiul întâi revenind Luanei. Doamna m-a tras în pauză deoparte și mi-a șoptit:
- Având în vedere succesul proiectului nostru, am să te rog tot pe tine să îl duci mai departe! Felicitări, Tibi!
Întristat de lipsa sprijinului camaraderesc din partea unora din clasă, i-am răspuns:
- Vă rog, doamna învățătoare, să o numiți pe Luana. Are cel mai mare număr de eseuri, frumos și atent lucrate, e mai sociabilă decât mine și prietenii ei o vor ajuta mai mult cu noi compuneri extraordinare. E bine să ținem cont de calitățile tuturor în cadrul acestui proiect.
Deși nesigură, doamna a nominalizat fata propusă de mine și ne-am pornit la treabă. Nicio secundă nu am stat să mă gândesc dacă o susțin sau nu prin oferirea eseurilor mele. Am scris ca și până atunci, deși ea a mai aruncat cu vorbe care m-au durut, strigând, de exemplu:
- Cine vrea să se ocupe de tema primăverii? Haideți, cine e mai talentat la descrieri? George? Corina? Dora?
Mă așteptasem să amintească măcar în treacăt și numele meu, mai cu seamă fiind conștientă că fusesem premiat și admirat pentru poeziile și descrierile mele încă din clasa întâi. Nu a făcut-o niciodată. Se înălța pe vârfuri în fața mea să arunce peste mine o mantie de superioritate ... acea superioritate pe care, de fapt, nu o va avea niciodată dacă se va comporta astfel și când va fi mare.
Am lăsat capul în jos și m-am strâns singur în brațe, felicitându-mă că am reușit să găsesc ceva bun și în altcineva și că am dat ocazia și altora să crească, fiindu-le sprijin așa cum aș fi dorit și de la ei cândva.
______
Compunerea narativă presupune relatarea unei întâmplări reale sau imaginare, respectând cerințele date, dar și structura acestui tip de text.
Structura compunerii narative
1. Introducerea:
- este prima parte a compunerii, în care sunt prezentate reperele de spațiu (la școală) și de timp (o zi de primăvară), precum și personajele participante la întâmplare (eu, doamna învățătoare, Luana, colegii)
2. Cuprinsul:
- prezentarea întâmplării propriu-zise în ordinea logică a desfășurării evenimentelor
- a nu se insista mult pe descrierea cadrului acțiunii
- a se respecta momentele acțiunii (intriga, desfășurarea acțiunii, momentul culminant, deznodământul)
- păstrează persoana la care se face povestirea (persoana I sau persoana a III-a)
3. Încheierea:
- finalul compunerii reprezintă rezolvarea conflictului, decizia luată sau impresia generală pe care ne-a lăsat-o întâmplarea.