redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte in care sa argumentezi ca textul citat(Bucurie de Nicolae Labis) reprezinta o descriere artistica .
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
21
In opinia mea, poezia lui Nicolae Labis
se
intituleaza ''Iarna'', intrucat in aceasta opera se prezinta natura in
deplina
ei splendoare, in anotimpul alb, fapt sugerat inca din incipit: ''
Totu-i alb in jur cat vezi''/''noi podoabe pomii-ncarca'', fata de care
autorul isi exprima in mod direct sentimentele
de incantare, prin intermediul confesiunii lirice.
In primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un substantiv comun simplu, care, ca element paratextual, se afla in deplina concordanta cu tema poeziei, motiv pentru care, inca din incipit, poetul foloseste imaginea pomilor incarcati de podoabele zapezii, precum si a satelor adormite sub plapuma alba de nea, ce te imbie la refugiu in odaitele calduroase, care ''miros a paine coapta-n vatra si-a fum cald si amarui''. Marturisirea directa aduce in atentia cititorului starea de incantare, ce se combina cu starea de regret, intrucat scurgerea nemiloasa a timpului, genereaza in sufletul eului liric sentimente de nostalgie. In al doilea rand, conexiunea dintre titlu si textul liric este foarte bine definita, vizibil fiind faptul ca autorul utilizeaza cu preponderenta personificarile: ''Doamna Iarna-n goana trece'',''pomii-ncarca'', ''(satele) vibreaza sub zapezi'' ,epitetul personificator ''adormite'', asociat substantivului ''satele'', imbinate armonios cu metafora ''calesti de vijelii'', tocmai pentru a sugera vizual feeria tabloului ''alb''descris, insistand asupra atotputerniciei gerului, atmosfera specifica anotimpului evidentiat in titlu, iarna, care pare ca ingheata de la nasurile ''carne si hazlii'' ale copiilor, pana la mustatile pline de promoroaca ale tatalui: ''Vine nins c-un fel de brumă/ Şi-n mustăţi cu promoroacă''. Tocmai de aceea basmele bunicului sunt infioratoare, pentru ca ele se afla in concordanta cu atmosfera terifianta pe care-o genereaza ''doamna iarna'', ce soseste ''in calesti de vijelii'', iar copiii, alaturi de bunic, depanand povestile tipice copilariei la gura focului, redau perfect imaginea unei familii fericite, asezate la adapost din calea ''doamnei'' vijelioase. In al treilea rand, titlul poeziei se afla in stransa legatura cu sentimentele de nostalgie ale eului liric, generate de trecerea ireversibila ''a vremilor de odinoara '', care '' in veci n-o sa mai fie'', sentimente relevate prin intermediul repetitiilor ''vremuri...vremi '',basme...basme'' din discursul liric, tocmai pentru ca iarna este anotimpul ce sfarseste un ciclu anual, deci provoaca sentimente de melancolie. In concluzie, titlul poeziei este deosebit de sugestiv, constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente ale poeziei, iar sentimentele eului liric, acelea de incantare, dar si de nostalgie, devin si ale cititorului.
In primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un substantiv comun simplu, care, ca element paratextual, se afla in deplina concordanta cu tema poeziei, motiv pentru care, inca din incipit, poetul foloseste imaginea pomilor incarcati de podoabele zapezii, precum si a satelor adormite sub plapuma alba de nea, ce te imbie la refugiu in odaitele calduroase, care ''miros a paine coapta-n vatra si-a fum cald si amarui''. Marturisirea directa aduce in atentia cititorului starea de incantare, ce se combina cu starea de regret, intrucat scurgerea nemiloasa a timpului, genereaza in sufletul eului liric sentimente de nostalgie. In al doilea rand, conexiunea dintre titlu si textul liric este foarte bine definita, vizibil fiind faptul ca autorul utilizeaza cu preponderenta personificarile: ''Doamna Iarna-n goana trece'',''pomii-ncarca'', ''(satele) vibreaza sub zapezi'' ,epitetul personificator ''adormite'', asociat substantivului ''satele'', imbinate armonios cu metafora ''calesti de vijelii'', tocmai pentru a sugera vizual feeria tabloului ''alb''descris, insistand asupra atotputerniciei gerului, atmosfera specifica anotimpului evidentiat in titlu, iarna, care pare ca ingheata de la nasurile ''carne si hazlii'' ale copiilor, pana la mustatile pline de promoroaca ale tatalui: ''Vine nins c-un fel de brumă/ Şi-n mustăţi cu promoroacă''. Tocmai de aceea basmele bunicului sunt infioratoare, pentru ca ele se afla in concordanta cu atmosfera terifianta pe care-o genereaza ''doamna iarna'', ce soseste ''in calesti de vijelii'', iar copiii, alaturi de bunic, depanand povestile tipice copilariei la gura focului, redau perfect imaginea unei familii fericite, asezate la adapost din calea ''doamnei'' vijelioase. In al treilea rand, titlul poeziei se afla in stransa legatura cu sentimentele de nostalgie ale eului liric, generate de trecerea ireversibila ''a vremilor de odinoara '', care '' in veci n-o sa mai fie'', sentimente relevate prin intermediul repetitiilor ''vremuri...vremi '',basme...basme'' din discursul liric, tocmai pentru ca iarna este anotimpul ce sfarseste un ciclu anual, deci provoaca sentimente de melancolie. In concluzie, titlul poeziei este deosebit de sugestiv, constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente ale poeziei, iar sentimentele eului liric, acelea de incantare, dar si de nostalgie, devin si ale cititorului.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Germana,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă