Limba română, întrebare adresată de AJUTĂTOAREA10642, 9 ani în urmă

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să motiveze apartenența la specia literara fabula a textului dat.
În compunerea ta,trebuie:
-să precizezi doua trăsături ale fabulei
-să prezinți detaliat doua trăsături ale fabulei valorificand textul dat
-să respecți structura specifică tipului de compunere cerut

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Farben
53

Apartenența operei literare "Stejarul și trestia" de Gheorghe Sion la specia epică fabulă.

╔════════♥

 Bună!  

╚════════♥

╔════════♡

 Răspuns:  

╚════════♡

  • DEFINIȚIA SPECIEI LITERARE

  Fabula reprezintă o specie a genului epic, regăsită în versuri sau în proză, care are rolul de a marca anumite moravuri, greșeli și mentalități eronate și de a le satiriza și corecta prin intermediul unei întâmplări scurte și alegorice, a cărei acțiune este întreprinsă de ființe, lucruri, plante sau fenomene ale naturii personificate.  

  • PUNCT DE VEDERE PERSONAL

  În opinia mea, opera literară “Stejarul și trestia” de Gheorghe Sion este o fabulă, însumând toate trăsăturile acestei specii epice.  

  • PRIMUL ARGUMENT

  În primul rând, opera “Stejarul și tresia” aparține genului epic, având acțiune, personaje și narator. Aceasta are o acțiune simplă, specifică fabulelor, prin care sunt înfățișate și conturate personajele personificate, stejarul și trestia. Aceste două elemente ale naturii conversează prin intermediul unui dialog personificat pe seama creșterii în înălțime. Tresita îl desconsideră pe stejar, care a rămas mic, deși vârsta sa era de șase ani, fiind mândră de creșterea sa rapidă în trei luni. Stejarul îi combate vorbele și evidențiază faptul că o creștere lentă îi oferă o siguranță mai mare pe parcursul vieții presărate cu greutăți, marcat de motivele literare: "călduri și vânturi rele", "trăsnete". Întâmplarea este narată la persoana a III-a, de către un narator obiectiv, care nu se implică afectiv în desfășurarea acțiunii. Obiectivitatea sa este marcată de verbele și pronumele la persoana a III-a: "creștea", "îi", "zice". Modul de expunere predominant este dialogul, acesta dinamizând acțiunea fabulei.  

  • AL DOILEA ARGUMENT

    În al doilea rând, textul dat este o fabulă prin faptul că personajele înfățișate reprezintă tipologii umane și vorbele, gesturile și gândurile lor trimit către o morală general valabilă, înțeleaptă, care are rolul de a îndrepta greșelile omenești marcate subtil prin intermediul fabulei. Personificarea reprezintă figura de stil care conturează cele două elemente ale naturii: stejarul și trestia. Trestia este imaginea omului prea mândru de propria ascensiune, plin de sine, care îi desconsideră pe cei din jurul său, minimalizându-le realizările. Acest fapt este conturat prin vorbele sale, precum “eu m-am făcut/Mai naltă decât tine; cu mult te-am întrecut”, vorbe pline de aroganță. Pe de altă parte, stejarul reprezintă imaginea omului puternic, realist și răbdător, care acceptă că doar cu timpul se înalță cele mai rezistente temelii, aceste trăsături fiind evidențiate de vorbele sale: “Eu cresc încet, dar scoarța în care mă-nvelesc/Mă pune într-o stare să pot mereu să cresc.”. Acesta dă dovadă de înțelepciune prin faptul că pentru el rapiditatea cu care crește nu este importantă, ci rezistența în fața obstacolelor pe care o va dobândi în timp.  Astfel, elementele sunt alese cu grijă, trestia fiind simbol al fragilității și al efemerului, pe când stejarul este un simbol al puterii și al rezistenței.  

  • AL TREILEA ARGUMENT (suplimentar)

     Totodată, textul resprectă structura specifică fabulelor, având două secvențe: întâmplarea alegorică, marcată de dialogul dintre cele două elemente personificate și morala acțiunii, înfățișată de narator în ultimele două versuri. Fiind criticată atitudinea arogantă a trestiei, morala desprinsă din fabulă este că așteptarea, răbdarea în creștere este mai eficientă decât graba, pentru a-i oferi omului puterea specifică stejarului în înfruntarea greutăților, nu limitarea trestiei, care se apleacă în fața oricăror schimbări. Morala este accentuată în mod artistic și subtil de intervenția finală a naratorului în ultimele două versuri: "Nu-i totul s-ajungi mare spre-a fi curând pe jos;/A te nălța cu-ncetul e mult mai sănătos.".  

  • CONCLUZIE

    În concluzie, având trăsături specifice, opera lirică "Stejarul și trestia" de Gheorghe Sion este o fabulă, având un puternic caracter moralizator.  

╔════════♡

 Explicație:  

╚════════♡

   Explicațiile se regăsesc în atașamente.

╔════════♥

 Succes!

╚════════♥

Anexe:
Alte întrebări interesante