Redactează o compunere minimum 150 cuvinte,în care să o caracterizezi pe bunica Safta,personajul principal din textul dat
-să prezinți două trăsături ale personajului dat, prin valorificarea textului dat
-să ilustrezi două modalități de caracterizare, prin cate o secvență comentată
- să ai un conținut adecvat cerinței
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
,,Bunica Safta’’ de Ion Agârbiceanu este o operă epică în care autorul pune în lumină dragostea unei bunici față de nepoți și față de cei dragi de care are grijă.
Bunica Safta este personajul principal al acestui text fragmentar, deoarece autorul evidențiază comportamentul acesteia în raport cu celelalte personaje. Aceasta este o văduvă de zece ani, care împlinea la Sfânta-Maria-mare, șaptezeci şi cinci de ani.
Trăsăturile bunicii Safta sunt redate atât prin caracterizarea directă, cât și prin caracterizarea indirectă, ce reiese din limbaj, comportament, relațiile cu alte personaje și întâmplările la care participă. Aici, bunica Safta este surprinsă în momentul în care ajunsă la bătrânețe are grija nepoților săi, dar și de copiii vecinilor ei.
Portretul fizic al personajului este realizat în mod direct de către narator, care reușește să-i surprindă elementele portretului fizic: ,,femeie înaltă, uscățivă, iute în mişcări’’, ,, subţire şi frumoasă’’, ,,tot mlădioasă şi subţire, atâta doar că nu mai este aşa de înaltă ca odinioară’’, evidențiindu-se frumusețea aparte pe care nu orice femeie de vârsta ei ar fi putut să o aibă.
Personajului i se conturează și un portret moral, realizat prin mai multe mijloace de caracterizare. În mod direct, bunica Safta era ,,neodihnită la lucru, pornită spre mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniştea şi izbucnea în râs’’, sugestie a faptului că nu era o femeie răutăcioasă, care să poarte dușmănie. Tot direct, aflăm de la narator că aceasta a adus ,,în lume cinci copii: patru băieţi şi o fată’’. Totodată, ,,începea să fie mai uitucă, greșea adeseori la numărat când trecea de zece, amesteca numele nepoților, îi lua pe unul drept altul, uita căruia i-a dat de mâncare şi căruia nu’’, arătând faptul că odată cu trecerea timpului omul este supus schimbărilor.
Alte trăsături ale personajului sunt prezentate prin procedeele indirecte. Comportamentul personajului reliefează bunătatea și grija cu care este înzestrat omul simplu, dorind să fie alături de nepoți și de copiii vecinilor ei: ,, le venea la îndemână celorlalţi să-i lase ei copiii când mergeau la lucru şi să-i ia când se întorceau seara.’’ Este atentă la detalii și nu dorește să greșească trăiestuțele nepoților cu mâncare: ,,Bătrâna le punea în rând, una după alta, cum veneau copiii, să ştie care a cui este, pentru că trăistuțele tare semănau una cu alta. În unele erau merinde mai multe, în altele mai puţine, după numărul nepoților.’’ Din limbajul acesteia reiese o ușoară ironie a bunicii, izvorâtă din inteligența cu care era înzestrată: ,,-Văd că i-ai adus! Da’ le-ai pus în traistă?...- Să le fi pus destul, că pe ăștia cu greu îi saturi. O să-mi mănânce şi urechile. ‘’, grija acesteia de nu le lipsi nimic copiilor. Trăsătura dominantă este bunătatea, urmată de grijă, care reies din relațiile cu celelalte personaje: nepoții, copiii vecinilor și fiii ei.
În concluzie, consider că în acest fragment, autorul Agârbiceanu vrea să contureze un anumit tip de personaj și să ilustreze o calitate umană, bunătatea omului simplu, portretizată în personajul bunica Safta.
stiu ca a trecut ceva decand ai cerut ajutor dar totusi sper ca te am ajutat:)))