Redactează o compunere narativă de cel puțin 150 de cuvinte în care să prezinți o întâmplare reală sau imaginară petrecută pe pârtie
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Titlu : " Pe pârtia generațiilor "
Într-o splendidă zi de iarnă, eu împreună cu mulți alți prieteni și colegi de clasă mergeam să ne dăm cu săniile pe pârtia generațiilor.
Purta acest nume pentru că avea o vechime destul de mare și primise în ținuturile ei nenumărate generații de copii care s-au jucat la fel ca noi , azi. Fulgii de zăpadă purtați de un suflu ușor și slab al vântului, dansau un vals incredibil. Norii se arătau darnici și cerneau într-una micuțele stele de argint. Ajunși în fața pârtiei celebre , am aranjat săniile într-o coloană egală pentru cea dintâi întrecere a saniilor. Eu am fost primul care a dat startul palpitantei competiții. Săniile au pornit și au alunecat pe pârtia fermecătoare. Câțiva braduți , care erau amplasați de-o parte și de alta a pârtiei priveau parcă uimiți competiția noastră. Prima cursă se încheiase cu victoria impecabilă a celui mai bun prieten al meu , Bogdan. Acesta își îngrijea bine sania, astfel că ea aluneca cel mai iute dintre toate. Au mai urmat și alte curse , cazaturi , râsete și voie bună. Ne-am oprit pentru puțin timp pentru a calcula scorul fiecăruia. Irina , vecina și colega mea de clasă, a luat o sanie și a coborât pe pârtie într-o zonă foarte alunecoasă. Din cauza vitezei prea mari nu a mai putut controla sania și s-a izbit de un pietroi foarte mare acoperit de zăpadă. Când am auzit zgomotul provocat de izbitură , urmat de plânsetul Irinei ne-am panicat teribil. Am fugit cu toții la ea. Avea piciorul rupt. Speriat , mi-am adus aminte un sfat dat de tatăl meu , cu multă vreme în urmă, în care îmi spusese să-l anunț de grabă dacă se întâmplă ceva. Pentru că nu știam cum să ne ajutăm prietena , am fugit acasă și l-am chemat pe tata. A venit cu mașina, cât a putut de repede și a dus-o pe Irina la spital. Jocul nostru luase sfârșit. Norii au lăsat să cadă mii și mii de fulgi care își pierduseră pofta de dans , căzând pe pământ cu o oarecare agitație. Seara era pe aprope. Triști din cauza celor întâmplate, ne-am întors în sat. După ceva vreme, a sosit și tata acasă care m-a anunțat că Irina va fi bine , și va veni acasă în cel mai scurt timp posibil. De la acest incident pârtia generațiilor a rămas abandonată. Vântul aducea plânsul ei pe la ferestrele tuturor, dar ne era prea frica pentru a ne mai duce acolo. Totuși, într-o zi , pe neașteptate , toți copiii din sat au fost chemați în fața pârtiei generațiilor. Acolo se aflau Primarul, părinții mei , ai Irinei și mulți alți oamenii. Primarul ne-a spus că a făcut tot ce s-a putut pentru ca pârtia să fie amenajată în așa fel încât să nu mai aibă loc astfel de accidente. Eram cu toții nespuși de bucuroși. Imediat am început să ne jucăm din nou pe o pârtie parcă întinerită cu câteva ierni.
Din întâmplarea avută, am învăț cu toții câte ceva , și mai mult decât orice, faptul că trebuie să fim mai prudenți și mai ales că anumite zone se pot curăța sau repara , dar nu trebuie să le abandonăm căci astfel vom regreta toată viața. Pârtia noastră veche , a primt îmbunătățirile necesare, iar acum e mai fericită ca oricand să ne primească.
● Explicație
- Te rog să pui numele partiei în ghilimele. Adica când apare pârtia... pune " generațiilor " în ghilimele. Mulțumesc !