Redactează o descriere de tip portret în 10 15 rânduri în care să prezinți chipul unei persoane dragi din copilărie.
VA ROG FRUMOS DAU MULTE PUNCTE SI COROANĂ!!!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
Copilăria mea a fost una frumoasa datorită bunicii mele. Figura cea mai marcantă din viața mea, ființa pe care o iubesc cel mai mult. Tot timpul mi-a fost alături, indiferent de năzdrăveniile pe care le făceam, și pot sa spun ca făceam multe. Săraca bunica, mereu îmi lua apărarea, spunând ca sunt doar un copil și trebuie sa-mi trăiesc copilăria. Când mă uitam în ochii blajini, de-un albastru ca cerul, îmi trecea orice supărare sau durere. Iubeam și chipul ei brăzdat de riduri adânci pentru că reprezentau anii trecuți. Pe cap purta tot timpul o basma iar când aceasta era întoarsă invers, era semn ca-i supărată. Nu îndrăzneam s-o supăr sau s-o contrazic, așteptam până îi trecea supărarea, care oricum nu dura mult. Acum era supărată, acum râdea cu poftă. Acea veselie copilărească, am mostenit-o și eu și mă bucur. Îmi este dor de acei ani, as da orice sa mai fiu iar copilul bunicii.
Răspuns de
2
Copilăria mea
Când am fost mică am am avut o viață asemenea unui basm pe care mi-l citea bunicul , datorită prietenei mele. Numele ei era Rania.Era frumoaaa ca chipul unei zâne și părul ei negru ca abanosul îmi stârnea amintirile la Alba -ca -Zapada ....Avea ochelari de mică căci avea probleme dar cu sprijin poți trece peste toate ,în viața ...Îmi aduc bine aminte că prima data ne-am cunoscut la grădiniță ,noi era grupa albinuței . Nu știu cum am ajuns sa fim față in față și sa realizez ,la cat de mica era , că avea ceva special ce nimeni nu avea ...Drumul vieții ne-a vrut înpreuna așa că primii ani din școală i-am făcut împreună dar apoi.... ne-am despărțit și afost atât de greu căci a fost și va fii mereu in inima mea cea mai dulce persoana a copilăriei mele .Sper că și peste multi ani ne vom revedea și ne vom aduce aminte de amintirile frumoase petrecute împreună !!
Bafta !!
Când am fost mică am am avut o viață asemenea unui basm pe care mi-l citea bunicul , datorită prietenei mele. Numele ei era Rania.Era frumoaaa ca chipul unei zâne și părul ei negru ca abanosul îmi stârnea amintirile la Alba -ca -Zapada ....Avea ochelari de mică căci avea probleme dar cu sprijin poți trece peste toate ,în viața ...Îmi aduc bine aminte că prima data ne-am cunoscut la grădiniță ,noi era grupa albinuței . Nu știu cum am ajuns sa fim față in față și sa realizez ,la cat de mica era , că avea ceva special ce nimeni nu avea ...Drumul vieții ne-a vrut înpreuna așa că primii ani din școală i-am făcut împreună dar apoi.... ne-am despărțit și afost atât de greu căci a fost și va fii mereu in inima mea cea mai dulce persoana a copilăriei mele .Sper că și peste multi ani ne vom revedea și ne vom aduce aminte de amintirile frumoase petrecute împreună !!
Bafta !!
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Ed. tehnologică,
8 ani în urmă
Geografie,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă