Question

Redactează o scrisoare, de cel puțin 150 de cuvinte, către prietenul táu Mihai, in care să li prezinti programul tău de pregătire pentru examen sau pentru un concurs. În scrisoare vei utiliza o secvenţá narativă şi una explicativă. Punctajul pentru compunere se acordă astfel continutul compunerii-12 puncte redactarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului - 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct, corectitudinea gramaticală-1 punct; claritatea exprimăriidellor - 1 punct respectarea normelor de ortografie-2 puncte, respectarea normelor de punctuație-1 punct Sizibilitatea-1 punct) Notál Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltá subiectul propus.

REPEDEEE​

Answer 1

                                               Izolare

Neuitatul meu coleg și prieten, azi e joi, în Sfânta Săptămână Luminată.

M-am trezit foarte devreme, cu noaptea-n cap, cum ziceau bunicii noștri,

 am deschis geamul și acum privesc,  din când în când, întunericul de afară,

un întuneric ce va fi curând lăptos, amestecând culorile fugitive ale nopții

cu proaspăta lumină albă a începutului de dimineață.

Scriu și mă las cuprins de răceala aerului, care intră lejer pe fereastră.

Undeva, nu chiar foarte departe, se aude lătratul unui câine.

Poate că e un câine legat cu lanțul, care se mișcă într-un perimetru limitat,

pe lângă un gard înalt, de fier forjat.

Parcă nu latră amenințător, poate că și mârâie uneori, pentru că sesizez

câteva întreruperi, un fel de pete mici de întuneric, stranii ca o trecere scurtă

a vântului  printre fragedele fire de iarbă, din preajma

castanilor singuratici și triști.

Și fiind Joia Luminată, așa cum am mai spus, peste câteva ore

voi urmări Teleșcoala de pe TVR2, unde se uită mereu și bunicul Spiridon, mai ales la doamnele de la matematică, pe care le

apreciază foarte mult... și parcă, privindu-le,  le-ar sorbi, îndelung,

odată cu aburii subțiri ai ceaiului de rozmarin.

Spre ora 10, bunicul se ridică din fața televizorului, întinde mâna,

undeva, spre Biblia din bibliotecă, trage ușor de acolo o folie de

aspirină și, după ce înghite  două pastiluțe cafenii, murmură

ceva-ceva, de el știut, poate o rugăciune, poate altceva,

din care eu am sesizat, o dată, cuvintele :pușca și cureaua lată...

Sunt convins că e un efect secundar al carantinei, al faptului că

bunicul nu are voie să iasă din casă decât 2 ore pe zi,

de pe la 11 până pe la 13.