Redacteaza o scurta compunere , de 10-15 randuri, in care sa relatezi o intamplare in care gasesti o scrisoare.
Urgent, va rooog!
Răspunsuri la întrebare
Eram într o zi la mine în camera și eram plictisit/plictisita și nu știam ce sa fac. M-am hotărât sa mă uit prin mansarda sa văd ce este nou pe acolo deoarece nu am mai fost acolo de mult timp. Printre lucruri neimportante am găsit o scrisoare Intr-un plic roșu frumos împachetată. Nu știam ce sa fac,sa o deschid sau nu. Într un final am deschis o și am citit ce era scris pe ea. Am aflat ca defapt acea scrisoare era o invitație la nunta.Dar a meritat sa încerc.
Răspuns:
Explicație:
Scrisoarea
Aseara am iesit in parc sa-l mai plimb putin pe catelusul meu, Rilky.
Pe aleea strajuita de magnolii si liliac in floare, alergau, chiuind veseli, o sumedenie de copii mai mici si mai mari. Abia l-am ferit pe Rilky sa nu mi-l loveasca, din greseala, careva.
Mergand alaturi de catelus, mi s-a parut ca zaresc langa o tufa de liliac o hartie groasa, alba. Am crezut ca o fi aruncat-o vreun neatent. Chiar ma gandeam ca ar fi fost corect si civilizat s-o fi aruncat la cosul de gunoi de alaturi. M-am aplecat s-o iau si s-o pun eu la gunoi. Dar, nu, nu era o hartie oarecare. Era... o scrisoare. Un plic din hartie groasa, alba. Nedeschisa. Mi-a atras atentia in mod deosebit ca adresa era caligrafiata cu cerneala rosie.Sigur o pierduse cineva.
Pana sa ma dumiresc, am vazut cum se apropia, cu pasi marunti, uitandu-se cu atentie in toate partile, un copil imbujorat, cu ochii ce voiau sa planga. L-am intrebat daca nu cumva cauta ceva si mi-a spus ca, jucandu-se cu prietenii lui, a pierdut din buzunarul de la piept scrisoarea ce trebuia s-o duca bunicii lui: e invitatia la nunta fratelui mai mare! I-am intins scrisoarea, a baiguit ceva in semn de multumire si a zbughit-o fericit.
Si eu m-am bucurat ca gasisem o scrisoare importanta si am ajutat un copil dragalas...
SAU, daca vrei s-o scurtam ca sa ne incadram in 10-15 randuri:
Scrisoarea
Aseara am iesit in parc sa-l mai plimb putin pe catelusul meu, Rilky.
Pe aleea strajuita de magnolii si liliac in floare, alergau, chiuind veseli, o sumedenie de copii mai mici si mai mari.
Mergand alaturi de catelus, am zarit, langa o tufa de liliac o... scrisoare. Era un plic patrat, din hartie groasa, alba. Nedeschisa. Mi-a atras atentia in mod deosebit ca adresa era caligrafiata cu cerneala rosie. Sigur o pierduse cineva.
Pana sa ma dumiresc, am vazut cum se apropia, cu pasi marunti, uitandu-se cu atentie in toate partile, un copil imbujorat, cu ochii ce voiau sa planga. L-am intrebat daca nu cumva cauta ceva si mi-a spus ca, jucandu-se cu prietenii lui, a pierdut din buzunarul de la piept scrisoarea ce trebuia s-o duca bunicii lui: e invitatia la nunta fratelui mai mare! I-am intins scrisoarea, a baiguit ceva in semn de multumire si a zbughit-o fericit.
Si eu m-am bucurat ca gasisem o scrisoare importanta si am ajutat un copil dragalas...