Question

redacteaza un autoportret de 10  Portretul lui Ştefan cel Mare în cronica lui Grigore Ureche„Letopiseţul Ţării Moldovei” al lui Grigore Ureche îndeplineşte funcţia esenţială a povestirii, de rememorare şi de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, în una din marileintuiţii critice, George Călinescu îi fixa trăsăturile foarte moderne ale narativităţii: „Are sensulobiectivităţii […]. Este evoluţionist în istorie, în sensul biologic, admiţând că orice naţie (aziam zice civilizaţie) are o începătură, un adaos şi o scădere. Bineînteles e providenţialist, îidescoperim chiar idei politice.”Unul din primele portrete din literatura română reprezintă primul portret literar al atât decunoscutului domnitor Ştefan cel Mare realizat de cronicarul Grigore Ureche. Înzestrat fiind cudarul de povestitor, G. Ureche este întemeietorul portretisticii în literatura română veche. Învirtutea talentului său, el selectează figurile domnitorilor sau a boierilor, le ierarhizează, le dăcontur propriu, punând alături de trăsăturile fizice şi anecdote-însuşiri de caracter definitorii.Efigia lui Ştefan cel Mare, modelul clasic, este realizat din linii simple, dovedind oincontestabilă artă de portretist, de altfel istoria literară i-a reţinut o bună parte din portrete dreptmodel. Glorificând eroul care a dat Moldovei stabilitate şi independenţă, Ureche concepe povestirea din câteva momente: împrejurările morţii domnitorului, portretul acestuia,sentimentele poporului la moartea lui Ştefan, aprecieri asupra vremii şi intrarea lui în legendă.“Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan voda, urma lui luasa,de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase. Iara pre Stefan voda l-auingropat tara cu multa jale si plangere in manastire la Putna, care era zidita de dansul. Atata jaleera, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si demulta aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi ii zicu sveti Stefan voda, nu pentru sufletu, ceiaste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui celevitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l-au agiunsu. Fost-au mainainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anu iarna grea si geroasa, catu n-au fostu asa niciodinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si povoaie de apa si multa inecare de apa s-aufacut.”0-150 de cuvinte ,folosind timpul preezent ,dar pastrand stilul si limbajul  arhaic al lui Grigore Ureche .

Answer 1

Era un om scund, avea ochii verzi,purta mustata iar,parul ii era blond. Dar pe cat de mic era la stat,atat de greu era de invins. Domnitorul era manios si degraba varsatoriu de sange. S-a dovedit a fi un bun conducator de osti. A fost un exemplu de vitejie pentru ostenii sai, astfel incat a iesit biruitor in absolut toate razboaiele purtate cu turcii. A fost un prieten de nadejde pentru domnitorii din tarile vecine. A fost preocupat de soarta tuturor locuitorilor Moldovei. Dragostea de neam si tara a facut ca Stefan cel Mare sa intre in istorie ca yn mare voievod. A vegheat asupra destinului tarii sale, luptand cu vitejie pentru a o apara. A fost admirat atat de prieteni cat si de dusmani.