Limba română, întrebare adresată de andrei8333, 8 ani în urmă

Redacteaza un tex de minimum 150 de cuvinte in care sa argumentezi daca este adevarat sau nu ca dragostea adevarata nu piere din cauza distantei ori a timpului, raportandu te atat la informatiile din fragmentul jurnal de copil

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de raresandreibucataru
0

Răspuns:

În peregrinările mele pe aceste drumuri nesfârşite, mi s-a întâmplat de câteva ori să pătrund în acele teritorii care deveniseră ale noastre de puţin timp; două locuri îmi rămân în minte ca fiind nemaipomenit de atrăgătoare şi pline de farmec.

Unul este orăşelul Balcic, iar celălalt, îngusta peninsulă Caliacra, o limbă singuratică de pământ ce înaintează în mare.

Balcicul este un oraş mititel şi pitoresc, care aproape că se rostogoleşte în mare. Aşezate în mici pâlcuri dezordonate, căsuţele sale turceşti o iau în jos pe râpă, ca şi cum ar luneca treptat, ademenite de apa de sub ele.

O stradă abruptă duce la un port miniatural, iar, pe ambele părţi, faleze din piatră cenuşie, cu forme ciudat de rotunde, alcătuiesc un golf deasupra căruia se întinde mica aşezare, într-o paşnică izolare.

Am fost acolo doar o dată, dar am păstrat o amintire vie a aspectului său pitoresc, a localnicilor de seminţii  diferite,  ce se  îmbulzeau  în  jurul  meu,  a fermecătoarelor sale  căsuţe  cocoţate,  care  păreau  să  se agaţe cu dificultate de povârnişurile înguste şi abrupte.

Am ajuns la Caliacra pe înserat, când soarele se cufunda într-o parte a orizontului în mare, iar de partea cealaltă răsărea luna, o seceră subţire, reflectându-şi paloarea eternă peste valuri.

Acolo uscatul coboară în pereţi abrupţi ca nişte faleze, acestea fiind însă de lut, nu de piatră. Culoarea lor e roşiatică, iar în lumina slabă a apusului păreau că lucesc cu un soi de foc lăuntric, ce le dăruia o frumuseţe de neuitat.

Alte întrebări interesante