redectati un eseu de minim 15 randuri cu mini 3 argumente despre dc stefan cel mare a fost patriot
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Ştefan Voievod, numit mai târziu cel Mare şi Sfânt, s-a arătat a fi conducătorul iscusit care a reorganizat oastea domnească, dotând-o cu arme de foc, a inălţat cetăţi noi şi le-a intărit pe cele vechi, a pus frâu ambiţiilor nesănătoase ale boierilor nesăţioşi, lacomi de mărire şi avere, cae se arătau nemulţumiţi de urcarea sa pe tronul Moldovei, a limitat privilegiile celor inavuţiţi şi a acţionat enegric impotriva tendinţelor de dezbinare, luând apărarea ţărnailor explaotaţi fără nici o milă d emarii feudali. A contat in mod deosebit şi la sigur pe dragostea de ţară a răzeşilor, pe care i-a cehamt la oaste de câte ori a fost nevoie, răsplătindu-i cu pământ şi preţuindu-i pentru virtuţile şi curajul lor de apărători ai ţarinei strămoşeşti.
Ştefan cel Mare era domnitorul care se bucura de dragostea şi sprijinul celor mulţi. Domnia sa a echipat o oaste puternică, bine pregătită, inălţând numeroase fortificaţii de apărare la hotarele Moldove, aşezându-le in punctele strategice de năvălire a hoardelor străine, care se abăteau ca puhoiul nestăvilit asupra acelor pământuri. Ca un vrednic şi iscusit comandant de aramtă, s-a războit cu pricepre, lovind pe neaşteptate in duşmanii cumpliţi ai ţării.
In paginile de aur ale istoriei noastre de veacuri sunt inscrise victorii de mare răsunet ca clele de la Baia din 1467, de la Lipnic din 1470, din Codrul Cosminului de la 1497 etc, care au punctat domnia plină de izbânzi a acestui mare Voievod al Moldovei.
Insă cele mai crunte au fost războaiele purtate cu oştile otomane câtă frunză şi iarbă, care se năpustiseră in repetate rânduri ca lăcustele asupra acestui colţ de rai, aşezat in calea marilor furtuni ale vremii.
Ştefan cel Mare, dispunând doar de 40 de mii de luptători curajoşi şi iscusiţi şi de vreo 9 mii de securi, unguri şi poloni veniţi in ajutor (iar Saliman paşa avea o aramată de peste 120 de mii de oşteni), a recurs la una din cele mai bine-chibzuite tactici, verficate şi in alte lupte. El a dat poruncă să fie părăsite toate aşezările omeneşti care puteau nimeri in calea duşmanilor, să fie tăinuite provinziile. Astfel, duşmanul supus foametei era hărţuit neîncetat, pâlcuri de oşteni din cei mai viteji lovind pe neaşteptate, ca fulgerul năprasnic in el.
Lupta cea mare, a avut loc la 10 ianuarie 1475 pe valea Bîrladului la miazăzi de Vaslui, intr-o aşezare mlăştinoasă. Anume aici işi puse de gând Ştefan cel Mare şi oştenii săi să le intindă capcană trucilor. Zorii zilei cufundată in pâcla deasă au vestit prin sunetele de alarmă ale trâmbiţelor şi bubuitul tunurilor inceputul marii bătălii. Clinchetele paloşelor incrucişate se pierdeau in larma glasurilor celor răniţi. Duşmanii înrăiţi se năusteau cu ură şi inverşunare asupra oştenilor lui Ştefan, nădăjduind să-i inece in sânge şi să treacă prin foc şi sabie frumoasa, dar năpăstuita Ţară a Moldovei.
Încercat in bătălii, iscusit şi viteaz in războaie, Şefan Voievodul s-a aruncat in lupta cea mare şi grea, improspătând puterile oştenilor săi, indemnându-i prin pilda şi curajul său fără de asemănare. Loviţi prin surpindere, turcii au prins a da îndărăt. Topoarele, securile, ghioagele loveu indesat şi fără pic de hodină in duşmani, ca in cele din urmă, turcii să nu mai reziste atacurilor. Ei părăsiră lunca sângeroasă, dând bir cu fugiţii. Unii se inecară in mlaştina răzbunătoare şi ea, alţii pâlcuri-pâlcuri răzleze se risipiră in toate părţile , spre a se adăposti şi a scăpa de loviturile oştenilor temerari ai lui Ştefan cel Mare.