Referat despre d-l Goe cât mai creativ de 18 rânduri vă rog!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Teatru şi Schiţe Teatru I.L. Caragiale D-l Goe Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam'mare, mămiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai.
Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.
Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte împacient şi, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam'mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie
Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana.
Trenul a plecat... Mam'mare îşi face cruce, apoi aprinde o ţigară... Goe nu vrea sa intre în cupeu; vrea să şadă în coridorul vagonului cu bărbaţii.
Nu!... nu e voie să scoţi capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, şi-l trage puţin înapoi.
Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare.
Biletele, domnilor! Cocoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate şi Goe să făcă acelaşi lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, şi, dacă a zburat pălăria, fireşte c-a zburat cu pamblică şi cu bilet cu tot.
Din smucitura lu' mam'mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe îşi pierde un moment centrul de gravitaţie şi se reazimă în nas de clanţa uşii de la cupeu.
Goe începe să urle... În sfârşit, n-au ce să facă.
Păcat însă de pălărie!... Ce-o să facă d. Goe la Bucureşti cu capul gol? şi toate prăvăliile închise!... s-ar întreba oricine, care nu ştie câtă grije are mam'mare şi câtă prevedere.
Dar mamiţa adaogă: - Da pe mamiţica n-o pupi? - Pe tine nu vreau, zice Goe cu humor.
Mamiţa începe să râză; scoate din săculeţ ceva şi zice: - Cine mă pupă... uite!... ciucalată! Mamiţa pupa pe Goe, Goe pe mamiţa, şi luând bucata de ciucalată, iese iar pe coridor.
Pe când Goe îşi mănâncă afară ciucalata, cocoanele se dau în vorbă de una, de alta... Trenul aleargă acuma despre Crivina către Periş.
Mam'mare se ridică bătrâneşte şi se duce în coridor: - Goe! puişorule! Goe! Goe! Goe nicăieri.
Goe! maică! acolo eşti? - Da! - Aide! zice mam'mare, ieşi odată! ne-ai speriat.
"Ce e? ce e?" Ţoţi pasagerii sar înspăimântaţi la ferestre, la uşi, pe scări... - Goe! puişorule! Goe! strigă tanti Miţa şi se repede afară din compartiment.
Ce e? ce e?" Ţoţi pasagerii sar înspăimântaţi la ferestre, la uşi, pe scări... - Goe! puişorule! Goe! strigă tanti Miţa şi se repede afară din compartiment.
Cine poate ghici în ce vagon era ruptă aţa plumbuită şi răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineauri pălăria marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam'mare doarme în fundul cupeului cu puişorul în braţe.
Mam'mare aşează frumuşel beretul lui Goe, îl scuipă pe puişor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l mai doare nasul şi-l sărută dulce