Referat despre:
Fenomene fizice și chimice din timpul sărbătorilor de iarnă. Pls . 3 pagini daca se poate ...
Dau coroana și inima și ffff multe puncte .
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
1.Bruma este formată prin procesul de condensare și ulterior de înghețare a vaporilor de apă care iau naștere la suprafața solului. Ea se formează de fapt în loc de rouă în sezonul rece, când temperatura a atins punctul de îngheț, iar cristalele mici de gheață nu sunt bune conducătoare de căldură.
2.Chiciura sau promoroaca este o formă de precipitații produsă prin condensarea ceții pe fulgi de zăpadă formând un bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Ea constituie o masă cristalină albă, cu o structură fină. Apare prin desublimarea vaporilor de apă sau prin înghețarea picăturilor suprarăcite.
3.Înghețul, înghețarea, este un fenomen natural care se manifestă la o temperatură mai joasă de zero grade, prin fenomenul de solidificare, adică de trecere a apei în stare solidă, de gheață. Congelarea este procesul de înghețare a soluțiilor apoase și a soluțiilor albuminoase dintr-un corp prin coborîrea artificială a temperaturii în vederea conservării mai îndelungate a unor produse alimentare. Fenomenul de îngheț în zonele de climă temperată, are loc de regulă în anotimurile reci de toamnă târzie și iarnă
4.Înzăpezirea reprezintă o îngrămădire a unei cantități mari de zăpadă, în general prin acțiunea vântului pe o cale de comunicație terestră, pe un teren, pe pantele munților, etc. Înzăpezirile, în zonele de interes uman, pot fi evitate prin așezarea de parazăpezi în dreptul punctelor celor mai expuse.
5.Lapovița este o formă de precipitații. Lapovița reprezintă zăpada care s-a topit parțial pe parcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zăpadă, dar nu suficient de cald pentru a o topi în întregime astfel încât să producă ploaie. Astfel, lapovița reprezintă un amestec (o simultaneitate) de ploaie și ninsoare.
6.Poleiul este o depunere de gheață, transparentă sau opacă, ce se formează în urma înghețării picăturilor suprarăcite de ploaie sau burniță, care cad pe suprafețe cu temperaturi cuprinse între 0,1 °C și -1,0 °C. Depunerile de polei sunt deosebit de periculoase, provocând pagube economiei: livezilor și suprafețelor forestiere. De asemenea, sub greutatea poleiului pot ceda cablurile telefonice, electrice etc. Transportul rutier este și el perturbat, iar uneori întrerupt, din cauza stratului alunecos de pe carosabil, trotuare etc. Poleiul constituie un fenomen de risc care constă în greutatea mare a depunerii, durată destul de lungă de menținere a stratului format, temperaturile negative care îl provoacă și care acționează asupra vegetației.
7.Viscolul este un vânt puternic însoțit de spulberarea zăpezii și de transportul acesteia deasupra suprafaței pământului.
Viscolul este o furtună severă caracterizată prin temperaturi scăzute, vânturi puternice, și ninsori abundente. Cele mai multe viscole sunt în regiunea canadiană (și rusă). Prin definiție, diferența dintre un viscol și o furtună de zăpadă este puterea vântului.
În cele mai frecvente situații, viscolele sunt însoțite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele devin pericole naturale atunci când prin efectele datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii și acumulării acesteia sub forma de troiene produc pagube materiale importante și pierderi de vieți omenești.