Question

Referat despre un oras din Romania , dupa vechime , formare ( antic , grecesc, roman , medieval, modern , contemporan ) , marime , functii economice.

Answer 1

Municipiul Rădăuţi  este situat în Depresiunea Rădăuţi, la o altitudine de 360 – 380 m.   Prima atestare documentară este într-un uric din 1392, împreună cu Volovăţul, ca sat al lui Radomir. Aici Bogdan I construieşte biserica „Sf. Nicolae”, în care au fost înmormântaţi primii domnitori ai Moldovei, ceea ce denotă importanţa turistică şi istorică a acestei mănăstiri şi implicit a localităţii pentru instituţia statală. Dacă în secolul al XV-lea, Rădăuţiul, ca sediu de episcopie, are un rol important, în perioada următoare are loc o decădere economică şi socială rezultată din creşterea importanţei mănăstirilor Putna, Suceviţa şi Solca, în favoarea cărora episcopia Rădăuţilor pierde chiar câteva sate. Un rol important în evoluţia lentă a acestei localităţi l-a avut şi poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie, Rădăuţiul nefiind un vad comercial de talia Sucevei şi Siretului. Astfel, „marele drum moldovenesc” (ce făcea legătura între Marea Baltică şi Gurile Dunării) trecea pe interfluviul dintre Suceava şi Siret, „drumul de contact”[2] dintre Vicov şi Humor (1479) trecea pe sub Obcina Mare, iar „drumul imperial” (construit în 1787 între Storojineţ şi Humor) trecea pe la vest de Rădăuţi.  După anexarea Bucovinei de către austrieci, oraşul Rădăuţi marchează o evoluţie economică şi demografică deosebită, în condiţiile stabilirii în zonă a unor imigranţi. Autorităţile austriece au început să dezvolte unităţi industriale de mică capacitate, în intenţia de a valorifica materiile prime din regiune. Rădăuţii au devenit şi un centru important de creştere şi ameliorare a raselor de cai, odată cu mutarea (1812) aici a hergheliei pentru ameliorarea rasei calului lipiţan din Obcinile Bucovinei[3]. În perioada austriacă, se pot remarca două faze: o fază preurbană (1775 – 1819) şi o fază urbană oficială (după 21 ianuarie 1819, când Rădăuţiul este declarat târg). În prima fază se stabilesc în localitate numeroase familii germane şi se conturează un nucleu comercial – administrativ în centul localităţii.  După 1852, când târgul este ridicat la rang de oraş şi capătă statut de centru districtual se intensifică ritmul construcţiilor. Sunt realizate numeroase clădiri publice: sediul Prefecturii (clădirea judecătoriei actuale) în 1860, Judecătoria şi închisoarea (1862), sediul Primăriei (1912), cazarma veche şi spitalul militar (1850, transformată în 1870 în gimnaziu german şi devenită, mai târziu, liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”), liceul de fete, spitalul orăşenesc, Templul evreiesc (1879, cel mai mare din Imperiul Habsburgic), biserica evanghelică (1886) ş.a. În Primul Război Mondial, multe clădiri sunt bombardate şi incendiate (cca. 20 % din clădiri), dar după război are loc o extindere teritorială a oraşului. Sunt construite catedrala ortodoxă, localul Băncii Naţionale (actuala Bancă Comercială), se pavează străzile şi se îndiguieşte pârâul Topliţa. După al Doilea Război Mondial, atelierele meşteşugăreşti şi fabricile sunt naţionalizate, multe întreprinderi se închid, redresarea economică realizându-se după anii '60, când la Rădăuţi încep să fie date în funcţiune unităţi industriale importante în industria mobilei, industria alimentară şi industria textilă. Centrul oraşului tinde tot mai mult spre un adevărat centru urban prin importanţa construcţiilor de aici şi a instituţiilor pe care le adăposteau acestea. Textura a suportat şi ea evoluţia ulterioară a spaţiului construit într-o oarecare măsură. Centrul oraşului formează un fel de nucleu comercial destul de important, mai ales în urma sistematizărilor care au avut loc în ultimul timp şi care îl pun în evidenţă. Funcţia comercială este cea care a contribuit probabil într-o măsură decisivă la dezvoltarea oraşului. În prezent, sunt reprezentate atât comerţul en-detail (majoritar), cât şi comerţul en-gros, unele dintre aceste unităţi comerciale mai noi fiind plasate spre periferia oraşului. Funcţia industrială este dată de prezenţa unor întreprinderi ale căror profiluri au legătură cu industria băuturilor alcoolice, industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor, industria textilă şi profiluri meşteşugăreşti. Funcţia de transport  este reprezentată de transportul feroviar, calea ferată care leagă localităţile Dorneşti şi Nisipitu traversând oraşul Rădăuţi, dar şi de transportul rutier, reprezentat de drumul judeţean 17A.  Funcţia turistică. Mănăstirea Bogdana este ctitorie a lui Bogdan I (1359 – 1365), primul voievod al statului feudal al Moldovei. Poartă amprenta stilurilor romanic, gotic şi bizantin, fiind prototipul mai multor monumente moldoveneşti din sec. XVI-XVII, este cea mai veche şi mai însemnată necropolă domnească din Moldova cu picturi monumentale în interior, pridvor închis din timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu şi a fost printre primele centre de artă din Moldova). Alte obiective turistice importante sunt Muzeul Tehnicii şi Artei Populare Bucovinene,  Grădina Zoologică (recent modernizată) etc.