Question

Referat la luceafarul de Mihai Eminescu.
Alexandru Lapusanu Costache Negruzzi

Answer 1

Scriitor pașoptist, Costache Negruzzi, este ctitorul nuvelei istorice românești. Nuvela romantică 'Alexandru Lăpușneanul' apare în primul număr al 'Daciei Literare' şi aduce în prim-plan un personaj istoric surprins în a doua sa domnie.

Acţiunea se concentrează în jurul personajului principal, iar conflictele în centrul cărora se află protagonistul sunt puternice. Nuvela aparține prozei romantice prin abordarea temei istoriei. Structura este clasică: patru capitole echilibrate cu un motto care sintetizează acțiunea.

În centrul fiecărui capitol se află Alexandru Lăpușneanul, aflat în conflict cu celelalte personaje.

Fixează locul şi timpul: Moldavia, a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul. Aduce în prim-plan conflictul exterior al nuvelei: dintre Lăpuşneanul şi boierii care doresc să-l alunge. Dintre boieri se distinge Moțoc, care îi comunică domnitorului că norodul nu-l 'vre' şi 'nu-l iubește'. Prin replica domnitorului: 'Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu', este configurată psihologia acestuia: domn autoritar, care îşi impune cu orice preț voință şi care are un statut mesianic.

Conflictul dintre ei pornește de la cuvintele soției unui boier ucis, motto-ul capitolului: 'Ai să dai samă, Doamnă', o determină pe domniță să îl roage pe Lăpuşneanul să înceteze cu răzbunarea împotriva boierilor.

Antiteză romantică: Ruxanda → angelicul, iar Lăpuşneanul → demonicul. Caracterizarea domniței Ruxanda se realizează în manieră directă: portretul fizic şi moral este realizat de narator printr-o pauză descriptivă: 'frumoasă', 'tristă şi tânjitoare' şi indirectă: prin retrospectivă în trecutul domniței sunt înfățișate calitățile sufletești ale acesteia: blândețe, bunătate.

Scena din biserică cuprinde trei atitudini ce îl vor caracteriza indirect şi vor evidenția monstruozitatea morală a personajului: îmbracă toată pompa domnească deşi știe că se află înaintea unei vărsări de sânge, nu poartă armă, în discursul său în faţa boierilor se preface umil, îşi cere iertare, promite că nu va mai ucide, citând din cele zece porunci. Nu doar arta disimulării, ci şi cinismul şi cruzimea sunt evidențiate.

Punctul culminant (ospățul) debutează cu un pasaj descriptiv care surprinde ceremonia mesei domnești, urmează o descriere narativizată a măcelului. Ultimul aspect al scenei este realizat prin procedeul privitorului din tablou: priveliștea măcelului şi dialogul cu un Moțoc lingușitor → izvor de inspirație: Grigore Ureche.

Apariția primului personaj colectiv: masele, care reacționează la un impuls, revoltându-se. Sacrificarea lui Moțoc încheie seria omorurilor. Leacul de frică promis Ruxandrei este piramida cu capetele boierilor, scena ce l-a determinat pe criticul George Călinescu să îl numească pe domnitor 'monstru moral'.

Urmează un pasaj narativ, în care sunt redate întâmplările din cei patru ani: Lăpuşneanul nu mai omora boieri, dar îi schingiuia pentru a-şi satisface dorința de cruzime. Personajul se îmbolnăvește, se pocăiește şi se călugărește. Domnul se însănătoșește şi amenință cu moartea Ruxandrei şi a fiilor săi: 'de mă voi scula, pre mulți am să proptesc şi eu'. În dialogul dintre Ruxanda, Mitropolit, Spancioc şi Stroici se hotărăște uciderea (otrăvirea) domnitorului. Procedeul privitorului din tablou la scena morții domnului: 'învață a muri, tu care știai numai a omorî'. Naratorul nu se păstrează impersonal: 'sfârșitul lui Lăpuşneanul, care a lăsat o pată de sânge în istorie'.

Alexandru Lăpuşneanul este un personaj romantic şi prin urmare excepțional datorită cruzimii sale exagerate, acțiunilor sale spectaculoase, replicilor sale.

Nuvela istorică 'Alexandru Lăpuşneanul' de Costache Negruzzi se remarcă prin obiectivitate şi ilustrează programul romantismului pașoptist. George Călinescu aprecia că nu poate exista 'o mai perfectă sinteză de observație psihologică acută, de atitudini romantice şi intuiție realistă'.