Ed. muzicală, întrebare adresată de ioanmarius431, 8 ani în urmă

Referat obiceiurilor de Crăciun și anul Nou în localitatea mea
DAU COROANA !!!

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de oteluevtm

Obiceiurile de Crăciun în localitatea mea-București

Obiceiurile de Crăciun în București suna cam asa:

1. Impodobitul bradului de Crăciun

Simbolul sărbătorilor de iarnă este mult doritul brad de Crăciun. Acesta exista în

tradițiile românești cu mult înainte de era creștină. Bradul este cel mai important arbore din

obiceiurile românești, fiind prezent la cele mai importante evenimente din viața unui om:

botezul, căsătoria și înmormântarea. Se consideră că bradul aduce noroc, viață lungă,

prosperitate și fertilitate, motiv pentru care oamenii își împodobesc casa cu crengi de brad.

În ziua de azi, toată lumea abia așteaptă să împodobească bradul; acest obicei are loc în

ajunul Crăciunului sau în noaptea de Crăciun, când Moș Crăciun aduce, pe lângă cadouri, și

bradul frumos împodobit cu globuri și beteală.

2. Capra, cea mai cunoscuta tradiție din întreaga România

Acest obicei ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocau

personaje biblice sunt înlocuite de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o

regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță

3. Dansul cu Ursul

Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un „ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un

întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul „puiului de urs”). În

răpăitul (zgomotul) tobelor sau pe melodia fluierului și ajutată de un ciomag (băț mare și

gros), masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul

cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la

originea acestui obicei s-ar afla un cult dacic.

4. Plugușorul și Sorcova

În prima zi a noului an, se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă

prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că cei

care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

5. Sarmalele

Sarmelele sunt cele mai așteptate pe masa festivă pentru masa de Crăciun. Indiferent cum sunt preparate, sarmalele vor fi mereu preferate românilor atunci când vine vorba de preparatele tradiționale.

oteluevtm: Obiceiuri de Anul Nou

oteluevtm: Sorcova – este unul dintre cele mai des întâlnite obiceiuri de Anul Nou, practicat mai ales de copii, care se adună în cete şi, în prima zi a anului, pleacă, mai ales pe la casele cunoscuţilor. Sorcova este la origini o nuia îmbrăcată în hârtie colorată, tăiată şuviţe, împodobită uneori cu flori, tot din hârtie colorată şi ciucuri. După „sorcovire” – care este în esenţă o urare pentru un an mai bun, copiii sunt recompensaţi cu colaci, dulciuri şi bani.

oteluevtm: Îngropatul Anului – este un ceremonial de înnoire simbolică a timpului, practicat în noaptea dintre ani – în fapt denumirea care a precedat actualul Revelion. Corespunzător divinităţii, şi credinţei că timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, pentru a renaşte după încă 365 de zile, prin obiceiuri şi credinţe care exprimă teama, dezordinea şi haosul, iar după miezul nopţii de Revelion optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul.

oteluevtm: Vergelul – este un obicei nu atât de larg răspândit – fiind caracteristic bejenarilor ardeleni – , potivit căruia în noaptea de ajun se organiza pentru feciori şi fete, un ceremonial nocturn de aflare a ursitei şi norocului. Ritualul poate fi întâlnit în zona etnografică Dorna, de unde îşi trage obârşia.

oteluevtm: Capra – sau jocul caprei, este întruchiparea unui animal care a simbolizat personificarea prolificităţii zoologice şi fertilităţii telurice. Capra, îşi subordonează în timpul desfăşurării jocului, toate celelalte personaje, iar în unele zone, jocul apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra), în altele animalul fiind singur, însoţit doar de cioban, moş şi babă.

oteluevtm: Ursul – este un joc bazat pe cultul ursului, moştenit de la geto-daci, care îl venerau ca pe un animal sacru. Forma capului de urs se obţine întinzând o piele de viţel sau de miel peste o găleată metalică, iar de la gât în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos, deşi la origini se folosea chiar o blană de urs.

oteluevtm: Căiuţii – Jocul calului are la bază cultul cailor practicat la solstiţiul de iarnă, la echinocţiul de primăvară precum şi la solstiţiul de vară, pornind de la întruchiparea plastică a unor simboluri mitice din tradiţia bucovineană, căci în credinţele arhaice, calul avea o funcţie de protejare a gospodăriilor şi bisericilor de spiritele rele. Căiuţii (căluţii) sunt mai larg răspândiţi.

oteluevtm: Cerbul – Pornind de la simbolizarea, în mitologia populară românească, a purităţii şi dreptăţii, masca de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, cu un un maxilar mobil – clămpănitor, şi trup realizat dintr-un covor ornat cu năframe. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o mişcare exuberantă şi plină de vivacitate. Cerbul este înconjurat de moşnegi şi babe, de muzicieni şi dansatori, îmbrăcaţi în costume populare. Obiceiul cerbului are predominanţă tot în Bucovina.

oteluevtm: Berea – Perioada imediat următoare Crăciunului este, în satele de bejenari ardeleni – mai ales în zona Humorului, momentul petrecerii comunitare numite „Bere”, în vechime porelungită chiar dincolo de Anul Nou, spre Bobotează.

oteluevtm: Caledarul de ceapă – este un obicei provenit din zona Hunedoarei, pentru a anticipa cum va fi vremea în fiecare lună din anul care urmează. Astfel, în noaptea de Anul Nou, dintr-o ceapă se desfăceau 12 foi corespunzătoare, în ordine, lunilor anului viitor. În fiecare foaie de ceapă se pune câte o jumătate de linguriţă de sare, iar foile astfel preparate se lasă pe masă, până în dimineaţa Anului Nou.

Întrebarea anterioară

Următoarea întrebare

Alte întrebări interesante

Matematică, 8 ani în urmă

2. Calculaţi perimetrul pătratului cu aria egală cu 36 m².

Matematică, 8 ani în urmă

Ajutor repede dau coroana ...

Engleza, 8 ani în urmă

Ce înălțime are un dragon ? Câte kilograme are un dragon? Cât de lungi pot sa aibă aripile?

Matematică, 8 ani în urmă

hmm?? explicați va rog...

Limba română, 8 ani în urmă