Question

referat - organele de simt: alcatuire, functii si igiena​

Answer 1

Răspuns:

Organele de simt – ochii, urechile, gura, nasul, pielea – aduna informatii despre lumea exterioara, pe care creierul le poate procesa si decide ce sa faca mai departe cu ele. Unele specii supravietuiesc cu ajutorul unor simturi (cainele cu mirosul, liliecii cu auzul), dar simtul care ne face pe noi umani este vederea.

Cea mai mare diferenta intre organele de simt si celelalte organe este ca o proasta functionare a acestora nu are implicatii care sa ne ameninte viata, ci mai degraba s-o deterioreze.

Din ce sunt alcatuite organele de simt si care sunt functiile lor

Organele senzoriale au roluri functionale de protectie (vedem culoarea rosie a semaforului, simtim mirosul de fum, simtim gustul laptelui stricat). Ele sunt responsabile pentru calitatea vietii noastre. Felul in care functioneaza organele noastre senzoriale ne permite sa traim anumite experiente si sa trimitem semnale stimulatoare creierului.

Ochii

Pentru a capata forma pe care o au, globii nostri oculari contin foarte mult fluid. Acest fluid circula in jurul ochiului si este filtrat de un invelis care este ca un ecran. In spatele globului ocular se gaseste foarte multa grasime, ceea ce ne impinge ochii inainte.

Partile componenete ale ochiului:

pleoapele

corneea

umoarea apoasa

irisul

pupila

cristalinul

corpul vitros

retina

sclera

mambrana vasculara

nervul optic

Pleoapele au rol de protectie exterioara a ochiului.

Corneea este o membrana transparenta care acopera partea anterioara a ochiului. Ea nu are vase sangvine, insa poseda o putere mare de refractie si intra in sistemul optic al ochiului. Corneea se invecineaza cu membrana exterioara netransparenta a ochiului – sclera.

Umoarea apoasa, sau camera anterioara a ochiului, reprezinta un spatiu intre cornee si iris. Aceasta este umpluta cu lichid intraocular.

Irisul reprezinta dupa forma un cerc cu o gaura in mijloc (pupila). Irisul este constituit din muschi, datorita carora marimea pupilei se schimba. Ea intra in sistemul vascular al membranei ochiului. Irisul este responsabil pentru culoarea ochilor. Irisul are aceeasi functie ca si diafragma in aparatul de fotografiat: regleaza fluxul de lumina.

Pupila reprezinta o gaura in iris. Marimea acesteia depinde de obicei de cantitatea de lumina care ajunge la ea. Cu cat patrunde mai multa lumina in ochi, cu atat pupila este mai mica; invers, ea se mareste la intuneric.

Cristalinul este o lentila naturala a ochiului. Este transparent, elastic – poate sa-si schimbe forma aproape instantaneu regland focalizarea, datorita caruia omul vede bine atat aproape, cat si departe. Cristalinul, la fel ca si corneea, intra in sistemul optic al ochiului.

Corpul vitros este o substanta transparenta gelatinoasa, amplasata in partea posterioara a ochiului. Corpul vitros mentine forma globului ocular, participa la schimbul de substante intraocular si intra in sistemul optic al ochiului.

Retina este constituita din fotoreceptori (acestia sunt sensibili la lumina) si celule nervoase. In celulele-receptor amplasate in retina are loc transformarea energiei luminii (fotoni) in energie electrica a tesutului nervos, adica reactia fotochimica.

Sclera este o membrana exterioara netransparenta a globului ocular, care trece in partea anterioara a globului ocular in corneea transparenta. 6 muschi oculomotori se fixeaza de sclera. In ea se gasesc terminatii nervoase si capilare.

Membrana vasculara – acopera sectiunea posterioara a sclerei, de care adera retina. Membrana vasculara este responsabila pentru alimentarea cu sange a structurilor intraoculare. In cazul afectiunilor retinei, membrana vasculara deseori este implicata in procesul patologic. In membrana vasculara nu sunt terminatii nervoase, de aceea in cazul afectiunii acesteia nu apar dureri, care semnaleaza de obicei anumite neregularitati.

Nervul optic – cu ajutorul acestuia semnalele de la terminatiile nervoase sunt transmise creierului.

Funcţiile principale ale ochiului:

sistemul optic, care proiecteaza imaginea;

sistemul de primire si “codare” a informatiei primite pentru creier.

Ochiul poate fi numit un aparat optic complicat. Sarcina lui principala este de a transmite imaginea corecta nervului optic.

In ce priveste ochii, exista diferente foarte mari intre om si animale. In primul rand, oamenii au ochii plasati mai aproape decat majoritatea animalelor, ceea ce ne da o profunzime a perceptiei. In schimb, pierdem vederea periferica.

Pentru a vedea, ochiul ia informatia din sursele exterioare si o transmite creierului. Informatia trece prin cornee si prin iris. In spatele irisului se afla cristalinul, care seamana cu lentilele unui aparat foto. Aceasta parte remarcabila a ochiului nu numai ca isi schimba forma pentru a focaliza, dar si filtreaza o parte a spectrului luminos care poate afecta ochiul. Corneea protejeaza cristalinul de zgarieturi. Corneea si cristalinul focalizeaza lumina sub forma unei imagini inversate in partea din spate a ochiului, pe retina.