Referat Orientul antic 2 pagini
Răspunsuri la întrebare
Primele state �n Orientul Apropiat
Mesopotamia a oferit multiple zone geografice ce au permis folosirea resurselor naturale. Trecerea de la primele sate la aglomerări urbare a avut loc in miilenile VIII-IV. �n perioada mileniului al VI-lea puţine zone au fost locuite.O schimbare neobişnuită intervine in cursul mileniului III: albia Eufratului se diminuează şi odată cu acestea numeroase canale dispar, ceea ce va determina ca populaţiile private să se concentreze pentru a da naştere oraşelor. Documentele cuneiforme ne dau c�teva indicaţii ale peisajului. Oraşul este �nconjurat de plantaţii şi grădini. Printre marile oraşe reţinem pe cel numit Eridu, Uruk şi Ur. Creşterea numărului de aglomerări urbane este considerabilă: de la 18 pentru perioada cuprinsă �ntre1500 şi 3400, 108 pentru cea dintre 3300 şi 3100! Populaţia a putut fi evaluată de aproximativ 40 000-50 000 de locuitori. �ncep�nd cu mileniul al III-lea, asistam �n aceste centre urbane la separarea şi instituţionalizarea puterilor politice şi a celor economico-religeoase.
Cea dint�i mare civilizaţie a antichităţi s-a construit �n zonele văilor fertile ale Mesopotamiei, ţară care are 1000 de kilometri lungime şi o lăţime de 400 de kilometri. �n mod direct, influenţa aceasta a fost net predominată. Termenul de „civilizaţie Mesopotamiană“ este un termen generic. �n realitate, Mesopotamia a �nsumat contribuţiile civilizatorice şi culturale a trei popoare distincte. Cel mai vechi, sumerienii, au ocupat sudul ţării de-a lungul coastei golfului Persic. �n consecinţă, se impune şi folosirea terminologii nuanţate.
Prima dată Mesopotamia s-a numit C�mpia lui Şinar, apoi Babilonia şi �n cele din urmă Mesopotamia, adică „Ţara dintre r�uri“ pentru că fluviile Tigru şi Eufrat trec pe l�ngă d�nsa. Acum se numeşte Irak şi are capitala la Bagdad.
Egiptul Antic
Valea fertilă a Nilului, de o lungime de 1200 km, nu reprezintă dec�t o porţiune cultivabilă de 1 sau 2 km. Pe acest spaţiu verde se va derula aproape toată istorea Egiptului. Schema trebuie nuanţată pentru perioada primelor sate. Pentru acestea sa folosit patru tipuri de „nişe ecologice“. Supuse �n permanenţă schimbărilor climatice, valea Nilului şi marginile ei au oferit doar posibilitatea unor habitate temporare. Fregvent este cazul primelor sate, c�t şi al siturilor de la Nabta Playa, Faiz�m şi Merimde. Hierakonpolis este unul din rarele oraşe dat�nd din mileniul al IV-lea vor supravieţui p�nă �n epocile istorice. �n limba egipteană veche există cuvinte diferite pentru a distinge satul de oraş. �n ceea ce priveşte construcţia acestora, ea a fost realizată �n ambele cazuri din cărămizi făcute din lut şi uscate la soare. S-a păstrat totuşi oraşul Kahun, care purta �n antihitate numele de Hetep-Senisrit. El se �ntindea pe o lungime de 300 p�nă la 400 de metri şi era �nconjurat de un zid de incintă. Delimitat pe cartiere, avea numeroase străduţe ce �conjurau case moderne. Acesta este unul din marile exemple din perioada Imperiului de Mijloc.Din oraşul Tel el-Amarna, datat din perioada Imperiului Nou, s-a păstrat p�nă astăzi doar un zid de cărămizi, cu o lungime de 2 metri. Acest oraş se �ntindea pe o suprafaţă de 9 km lungime şi 1 km lăţime.
Civilizaţia Egiptului antic lasă impresia unei lumi �nchise. �nconjurat din toate părţile de frontiere naturale, Egiptul părea destinat să fie izolat de restul omenirii. Resursele sale naturale l-au incurajat să manifeste tendinţele autarice. Elementele de cultură străine pe care le-a primit de-a lungul secolelor din Nubia, Libia, din Orientul Apropiat. Egiptul nu s-a lăsat dominat de ele. La aceste aspecte se mai adaugă o altă impresie pe care o lasă civilizaţia şi cultura egipteană, ceea de omogenitate, de uniformitate şi de un anumit fel de imuabilitate, �n care schimbările petrecute au avut totuşi loc �n cadrul aceloraşi forme.