referat Ștefan cel mare cele mai importante informații
Răspunsuri la întrebare
Bună!
Stefan cel Mare era fiul lui Bogdan al II-lea si nepotul unui alt mare si luminat voievod al neamului, zis Alexandru cel Bun si Drept. A domnit intre anii 1457-1504.
La vremea cind pe cimpul de la Direptate Moldova l-a ales domn, Stefan Voda avea cam douazeci de ani. Dar cu toata tineretea domnitorul s-a aratat vrednic de fapte si actiuni ce au consolidat puterea Tarii Moldovei, amenintata de multi dusmani hrapareti dinafara hotarelor ei.Din 'Letopisetul de la Putna' aflam despre prima victorie a temerarului domn, hotarit sa dea riposta cuvenita impostorilor de tot soiul. Astfel ' in anul 6965, adica la 1457 luna aprilie 12, in Joia mare, Stefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod a venit de la munteni si a dobindit prima biruinta asupra lui Aron Voievod pe Siret la tina, la Doljesti'.
Acest moment de mare importanta a urcarii lui Stefan cel Mare petronul Moldovei avea sa fie mentionat si de marele Voievod pe Siret la istoric Nicolae Iorga in studiul sau 'Apogeul puterii statului roman in timpul domniei de 50 de ani ai lui Stefan cel Mare, Domnul Moldovei': 'Sprijinit de ofiterii poloni din vecinatate, predecesorul sau, miselul Petru Aron, un fiu nelegitim ai lui Alexandru cel Bun, incerca sa se mai mentina, dar nu reusi. La 1 aprilie 1457 era inca la Suceava : imediat dupa aceasta la 12 april Stefan birui la Doljesti in 'Hreasca' apoi la Orbic si Petru fugi spre singurul coltisor ce-i sta deschis spre Polonia.
Sper că te-am ajutat!!!
Răspuns:
Ștefan cel Mare a fost domn al Moldovei între 1457-1504. A avut cea mai lungă domnie din perioada Evului Mediu Românesc. A fost fiul lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei) și al Mariei Oltea.
În prima etapă a domniei sale a intrat în conflict cu regele Ungareie (Matei Corvin), pe care l-a învins la Baia în noaptea de 14-15 decembrie 1467.
A doua etapă a domniei sale a fost cea a luptei antiotomane. Motivul înrăutățirii relațiilor Moldo-Otomane a fost amestecul lui Ștefan cel Mare în politica internă a Țării Românești, din dorința de a o atrage în frontul antiotoman. În acest sens, după ce l-a înfrânt și detronat pe Radu cel Frumos, a numit o serie de domni munteni care să-l sprijine împotriva turcilor.
Din cauza refuzului moldovenilor de a mai plăti tribut turcilor și din cauza refuzului de a preda cetățile Chilia și Cetatea Albă, s-a pornit un conflict între Ștefan cel Mare și Mahomed al II-lea (sultan al turcilor). În această bătălie, Ștefan cel Mare a adoptat tactica pustiirii, retrăgându-se spre nord și alegând pentru bătălie un loc mlăștinos în fața orașului Vaslui, ceea ce nu a permis turcilor să-și desfășoare planul de atac. Confruntarea decisivă a avut loc pe 10 ianuarie 1475, într-o zi cețoasă, victoria revenind moldovenilor.
În a treia etapă a domniei, Ștefan cel Mare învingea oștile poloneze conduse de regele Poloniei (Ioan Albert, fiul lui Cazimir al IV-lea).
În 1499, prin tratatul încheiat la Hârlău era consimțită independența Moldovei.
Pe 2 iulie 1504 (într-o zi de marți, conform izvoarelor istorice), Ștefan cel Mare se stingea din viață, fiind înmormântat la ctitoria sa (Putna).