Question

refetat la tema miscarea de revolutie a Pamintului.

Answer 1

Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o orbita de forma alungita (elipsa). Aceasta miscare se face de la vest spre est si dureaza 365 de zile si 6 ore (un an).

In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore ramase anual, o data la patru ani se formeaza o zi in plus, care se adauga lunii februarie. Anual are atunci 366 de zile si se numeste an bisect.

In deplasarea sa pe orbita, Pamantul isi mentine in permanenta aceeasi inclinare si aceeasi directie a axei. 

In timpul unui an exista patru momente importante:

21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul este astfel plasat fata de Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale pe tot Globul. 
22 iunie (solstitiul de vara). Razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului, luminand si incalzind mai mult Emisfera Nordica. In Emisfera Nordica este ziua cea mai lunga din an. 23 septembrie (echinoctiul de toamna). Pamantul se afla in pozitie opusa celei din data de 21 martie, iar razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator, ziua si noaptea fiind egale.
22 decembrie (solstitiul de iarna). Razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Capricornului. 22 decembrie este ziua cea mai scurta in Emisfera Nordica dar cea mai lunga in Emisfera Sudica.
Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. La poli, jumatate de an este vara ("ziua polara") si jumatate este iarna ("noaptea polara"). Astfel, la echinoctiul de primavara, la Polul Nord incepe ziua, care va dura pana la echinoctiul de toamna. In tot acest timp este continuu lumina. In celalalta jumatate a anului va fi iarna (noapte). La Polul Sud este invers.

Urmarile miscarii de revolutie si ale inclinarii axei:

formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii axei, in cele doua emisfere anotimpurile sunt inversate.
durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.