Limba română, întrebare adresată de Utilizator anonim, 9 ani în urmă

Relateaza o intamplare neplacuta traita sau vazuta, folosind in text si 10 verbe diferite la perfectul simplu al indicativului

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de viogeoionut
1
Trăim intr-o lume indiferenta si monotona. Nu mai punem pret pe frumos , cuprinși de grijile zilnice si sufletul parca nu mai exalta ca altădată. Ionuț ,elev in clasa a șaptea , FUSE determinat sa aducă un zâmbet pe chipurile posomorâte si gânditoare ale parinților săi. Ii PLACU foarte mult sa picteze, sa cuprindă esența naturii si frumusețea ce ne înconjoara pe o simpla panza . Inspirat de bogăția si multitudinea de culori a toamnei DECISE sa împărtășească emotia si melancolia transmisă de frumosul anotimp si FĂCU mica expoziție a lucrărilor sale in biblioteca școlii. Insa profesorul de arta plastica , impresionat de talentul elevului HOTARÎ sa expună lucrările la galeria de arta din centrul orașului. Expoziția ADUNĂ deopotrivă profesori, elevi , iubitori de arta dar si simpli trecători ce au uitat pentru moment de grijile si de problemele cotidiene si s-au lasat purtați pe aripi de acoarela cu emoția omului ramas mut in fata naturii impresionante. FUSEI si eu împreuna cu colectivul clasei si RĂMĂSEI foarte impresionat.Cu totii FĂCURĂM poze pentru a arata si colegilor ce nu PUTURĂ sa ajungă la expoziție. Copilul REUSI prin realizarea unor tablouri inspirate de un anotimp trecător ca acestea sa fie privite cu sufletul , sa producă trăire interioară si bucurie sufletească, intr-o lume mult prea indiferenta si imperfecta..

Utilizator anonim: Multumesc foarte mult
viogeoionut: Cu drag:)
Răspuns de Utilizator anonim
0

 

                                         Atitudine la ... piaţă

Soarele de vară, mare, ademenitor, dar încă nu-i răspunsei provocării. Ieşii cu pas odihnit spre piaţă. Respiram vara ritmic, întocmai ca şi tic-tacul inimii sau al timpului.
Lume destulă. Pieţari coloraţi. Care mai de care cu reclame încântătoare şi preţuri pe măsură. Auzii: ,, doi la leu, dar hai luaţi, proaspătă ... salată proaspătă ...!"
oprii lângă o bătrână liniştită care-şi vindea marfa din priviri: taraba-i era curată şi ordonată! Ispitită de exterior, o rugai să-mi dea trei legături de salată, trei de ceapă, trei de spanac şi una de busuioc. Ochii erau mai luminoşi, iar busuiocul miroasea atât de bine ... 
Liniştea pieţii fu întreruptă de ţipete. Mă înfioarară. Un suflet, ce-l ştiam că-era sărac cu duhul, era apostrofat de-o pieţară colorată. Toată lumea se uita şi ... râdea.
  Fu prea mult pentru mine şi intervinii politicos, dar ferm. Am invitat-o pe doamna colorată să-şi pună vrednicia minţii sale cu una măcar egală cu a sa putere ... 

Lumea se opri din râs. Atitudinea mea a adus linişte. Sufletul sărac cu duhul plecă în ale sale drumuri. Eu îmi luai verdeţurile şi păşii spre casă. Simţeam c-am făcut ceea ce trebuia, altfel n-aş mai fi fost eu. 
Soarele de vară m-a atins uşor a mângâiere şi-a şoaptă: te aştept la apă ... 

Alte întrebări interesante