reportaj cu tema frumusetea doinei
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
16
Poezia "Doina" este o doina populara.Doina este o specie a liricii populare, specifica poporului nostru, in care sunt exprimate in mod direct cele mai variate sentimente: dor, iubire, tristete, instrainare, ura impotriva asupritorilor, regret etc.
Clasificarea doinelor se face in functie de sentimentele dezvaluite. Astfel, exista doine de dor, de dragoste, de jale, de instrainare, de haiducie, de ciobanie, de catanie.
Fiind o specie a liricii populare, aceasta creatie artistica intruneste urmatoarele caracteristici: caracter anonim, caracter oral, caracter colectiv, circula sub forma de variante, caracter traditional, caracter sincretic.
Aceasta doina, culeasa si inclusa in antologia "Poesii populare ale romanilor" a lui Vasile Alecsandri, este o creatie in care autorul popular exprima o suita de sentimente: dragostea si pretuirea pentru batrana doina, dorul de libertate, bucuria si tristetea, comuniunea om-natura, sentimentul frumosului.
Titlul poeziei este un cuvant-simbol, fiind chiar numele acestei specii literare, specie definitorie pentru profilul spiritual al poporului nostru. Reluat in inca 14 pozitii semantice, acest cuvant ("doina") constituie axa ideatica a poeziei.
In functie de ideile pe care le identificam in continutul "Doinei", aceasta creatie ar putea fi impartita in trei secvente, din care se desprind tot atatea motive literare.
Prima secventa (versurile 1-4) cuprinde o adresare directa a carei marca este substantivul "doina" in cazul vocativ, repetat de patru ori.Prin intermediul acestui procedeu se reliefeaza dragostea si duiosia autorului anonim, care i se adreseaza doinei ca si cand ar vorbi cu o fiinta draga.
Motivul literar al primei secvente fiind cel al doinei-cantec, la realizarea lui contribuie doua epitete: "(cantec) dulce" si "(viers) cu foc". Acestea evidentiaza armonia si frumusetea doinei, capacitatea ei de a exprima sentimente profunde, de a fi duioasa si rascolitoare, patimasa si trista, dar mereu minunata.
Auzindu-i melodia leganata, omul pamantului se simte contopit cu doina si fascinat de frumusetea ei.A doua secventa (versurile 5-16) dezvolta motivul anotimpurilor, a caror rotatie integreaza omul in ritmurile cosmice. Dintre acestea, primavara fiind cea mai frumoasa, relatia om-doina-natura castiga un plus de bogatie: cantand doina "pe afara", fiinta umana se simte libera si intra in armonie cu Firea.
Clasificarea doinelor se face in functie de sentimentele dezvaluite. Astfel, exista doine de dor, de dragoste, de jale, de instrainare, de haiducie, de ciobanie, de catanie.
Fiind o specie a liricii populare, aceasta creatie artistica intruneste urmatoarele caracteristici: caracter anonim, caracter oral, caracter colectiv, circula sub forma de variante, caracter traditional, caracter sincretic.
Aceasta doina, culeasa si inclusa in antologia "Poesii populare ale romanilor" a lui Vasile Alecsandri, este o creatie in care autorul popular exprima o suita de sentimente: dragostea si pretuirea pentru batrana doina, dorul de libertate, bucuria si tristetea, comuniunea om-natura, sentimentul frumosului.
Titlul poeziei este un cuvant-simbol, fiind chiar numele acestei specii literare, specie definitorie pentru profilul spiritual al poporului nostru. Reluat in inca 14 pozitii semantice, acest cuvant ("doina") constituie axa ideatica a poeziei.
In functie de ideile pe care le identificam in continutul "Doinei", aceasta creatie ar putea fi impartita in trei secvente, din care se desprind tot atatea motive literare.
Prima secventa (versurile 1-4) cuprinde o adresare directa a carei marca este substantivul "doina" in cazul vocativ, repetat de patru ori.Prin intermediul acestui procedeu se reliefeaza dragostea si duiosia autorului anonim, care i se adreseaza doinei ca si cand ar vorbi cu o fiinta draga.
Motivul literar al primei secvente fiind cel al doinei-cantec, la realizarea lui contribuie doua epitete: "(cantec) dulce" si "(viers) cu foc". Acestea evidentiaza armonia si frumusetea doinei, capacitatea ei de a exprima sentimente profunde, de a fi duioasa si rascolitoare, patimasa si trista, dar mereu minunata.
Auzindu-i melodia leganata, omul pamantului se simte contopit cu doina si fascinat de frumusetea ei.A doua secventa (versurile 5-16) dezvolta motivul anotimpurilor, a caror rotatie integreaza omul in ritmurile cosmice. Dintre acestea, primavara fiind cea mai frumoasa, relatia om-doina-natura castiga un plus de bogatie: cantand doina "pe afara", fiinta umana se simte libera si intra in armonie cu Firea.
xXxAnonymusxXx:
Bafta!
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Chimie,
8 ani în urmă
Chimie,
8 ani în urmă
Germana,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă